„Plan 14 / Poarta Elisabeta“ ~ Planșa 14

* Albumul BÖBEL *
Planșa 14 din Albumul lui Johann Böbel Die vormals bestanndenen Stadt-Thore von Hermannstadt nach der Natur gezeichnet // Porțile din Sibiu odinioară existente după natură desenate. Albumul a fost menționat prima dată în anul 1887. Cronicarul, cartograful și pictorul Johann Böbel s-a născut 1824 la Sibiu, unde a trăit și a decedat la 27 aprilie 1887.

Plan. 14.
al părții de oraș și al suburbiei cu Poarta Elisabeta și a zidului cetății existente odinioară.

■■■ cu negru sunt însemnate resturile zidului cetății, existente încă în anul 1886.
■■■ cu roșu sunt însemnate zidurile cetății, turnurile acesteia și alte clădiri complet demolate.
■■■ cu verde sunt însemnate terenurile dispărute.
■■■ cu albastru sunt însemnate clădirile nou ridicate din temelii începând cu anul 1835.

În anul 1844 a fost demolat acoperișul înalt cu olane al turnului de poartă și a fost pus un acoperiș nou de către maistrul dulgher Seiler.
În anul 1853 a fost demolat turnul interior al porții cetății din cauza pericolului de prăbușire. Turnul mare exterior s-a păstrat (așa cum arată ilustrația la pagina 13). Concomitent a fost demolată și odaia de pază militară și o parte din casa cojocarilor.
În anul 186? [1865] a fost demolat și acest turn puternic împreună cu restul din casa cojocarilor și casa ce a existat pe partea exterioară a turnului (ultimul proprietar consilierul financiar Schuster) și zidul cetății. Astfel a fost lărgită ieșirea din str. 9 Mai [Elisabethgasse].
În anul 187? a fost ridicată noua construcție și înălțate grădina și curtea ce erau așezate mai jos.
La începutul anilor ’50 a fost cumpărată de către oraș grădină, XII. pentru a lărgi piața. Căsuța de lemn din grădină, locuită de oameni sărmani s-a păstrat mai mulți ani. Ea a fost demolată la sfârșitul anilor ’60. După demolarea Porții Elisabeta și a zidului cetății s-au petrecut schimbări mari în zona suburbiei Porții Elisabeta prin construcția linii ferate și a gării în anii 1870-1872. Fosta stradă ce ducea la Gușterița [Hammersdorf] a fost mutată. Străduța spre str. Rideli (înainte drum de picior spre Gușterița) a dispărut. Intrarea în strada Lupeni [Wolfgasse] a fost modificată prin trecerea peste calea ferată și a dispărut și o parte din terenul/pajiste [Wiesengrund] XIV. pentru lărgirea pieții gării.
În anul 1880 a fost amenajat în față gării un parc frumos de către Societatea pentru înfrumusețarea orașului [Stadtverschönerungs-Verein].
În anul 1882 a fost construit un hol de intrare nou la Capela Crucii, iar capela a fost împrejmuită de jur împrejur (de către comunitatea catolică). Dar au fost făcute și multe devastări în timpul construcției caii ferate și a gării de către ingineri și constructori. Pe terenurile și grădinile baronului Brukenthal și ale baronului Rosenfeld, unde fuseseră plantați de secole numeroși, falnici și colosali stejari, teii și plopii care au fost timp de secole o podoabă pentru oraș și au slujit sănătății localnicilor, au fost distruși. Ar fi fost suficient să fie tăiați câțiva copaci, nu toți. Din păcate autoritățile orașului nu au întreprins nimic pentru a stăvili aceste devastări.

Însemnare. vezi Plan. A. În turnul masiv și destul de bine păstrat de pe colț [Turnul Săpunarilor / Seifensiederturm], care avea 2 etaje, primul etaj avea cu tavan boltit în cruce. Trei dintre pereții laterali din interior aveau picturi cu scene din bătălii (din timpul turcilor). Una dintre picturile murale era încă destul de bine păstrată. La etajul superior se afla locuința paznicului de turn spre care ducea o scară zidită. În afară de turnul de colț amintit nu a existat în nici un alt turn din zidurile cetății pictură murală.
În anii ’60 a fost pavată și str. Constituției [Salzgasse] și a fost amenajat și trotoarul.

I. Turnul interior al Porții Orașului.
II. Turnul exterior al Porții Orașului cu locuința paznicului de turn.
III. Curtea de trecere.
IV. Locuința paznicului de poartă.
V. Odaia de pază militară.
VI. Podul arcuit zidit.
VII. Casa cojocarilor.
VIII. Casa de lângă turnul exterior (proprietar consilierul financiar Schuster).
IX. Turnurile zidului cetății. [Böbel pozitionează un turn între Poarta Elisabeta și turnul de pe colț]
X. Zidurile cetății.
XI. Resturi ale zidului cetății.
XII. Grădina de odinioară.
XIII. Căsuța din grădina, construită din lemn, rămasă mulți ani nedemolată, locuiță de oameni sărmani.
XIV. Terenul/pajiste, dispărut.
XV. Noua hală de intrare la Capela Crucii [Kreuzkappelle].
XVI. Fosta stradă spre Gușterița [Hammersdorf].
XVII. Actuala stradă spre Gușterița.
XVIII. Intrare spre gară.
XIX. Străduța dispărută. (odinioară potecă spre Gusterița).
XX. Străduța dispărută.
XXI. Capela de odinioară, str.9 Mai [Elisabetgasse] demolată în 1868.
XXII. Grădina desființată, pentru străpungerea spre str. Constituției [Salzgasse].
XXIII. Noua clădire voluminoasă la ieșirea din str. Bobocilor [Knopfgasse].
XXIV. Clădirea nouă la ieșirea din str.9 Mai [Elisabethgasse].
XXV. Căsuța paznicului de trenuri.
XXVI. Canalul de scurgere, de odinioară.
XXVII. Curtea îngrădită, de lângă casa cojocarilor.
XXVIII. Locul de munca de odinioară al dulgherului Seiler.

Textele în limba germană au fost transcrise/ copiate cuvânt cu cuvânt din planșa lui Böbel! ~ La traducerea textelor germane în limba română s-a ținut cont de sintaxa originală a propozițiilor scrise de Johann Böbel. Informațiile din parantezele rotunde (…) se regăsesc și în textele originale. Textele în limba română au fost completate cu informații și detalii suplimentare adăugate în parantezele drepte […].

Planșa 14 [Textul original]

Plan. 14.
Von dem Stadt-Theil und der Vorstadt mit dem vormals bestandenen Elisabeth-Thor und der Stadtmauer.

■■■ schwarz bezeichnet die im Jahre 1886. noch bestehenden Stadtmauer Reste.
■■■ rot bezeichnet die gänzlich abgetragenen Stadtmauern, Thürme derselben, und andere Gebäude.
■■■ grün bezeichnet die eingegangenen Grund Stellen.
■■■ blau bezeichnet die seid dem Jahre 1835. von Grund aus neue aufgeführten Gebäude.

Im Jahre 1844. wurde von dem äussern Stadt-Thor-Turm das hohe mit hohlziegel gedeckte Dach abgetragen und wurde vom Zimmermeister Seiler ein neues Dach aufgesetzt.
Im Jahre 1853. wurde der innere Stadt-Thor-Turm wegen der Gefahr des Einsturzes abgetragen, der äussere mächtige Turm blieb noch erhalten. (wie die Abbildung auf Seite 13. zeugt.) Zur selben Zeit wurde auch die Militär Wachtstube, und ein Theil vom Kürschner Haus abgetragen.
Im Jahre 186? [1865] wurde auch dieser mächtige Turm samt dem Rest des Kürschner Hauses, und das fest an der aussen Seite des Turmes bestandene Haus. (zuletzt Eigenthüm des Finanzrath Schuster.) samt der Stadtmauer abgetragen. und wurde der Ausgang der Elisabethgasse dadurch erweitert.
Im Jahre 187? wurde der Neubau aufgeführt und der tief gelegene Hof und Garten dasgbst(?) ausgefüllt.
Zu Anfang der Fünfziger Jahre ist zur Erweiterung des Platzes der Gartengrund. XII. von der Stadtbehörde angekauft worden, nachher blieb das von Holz gebaute Garten Häuschen, mehrere Jahre noch stehen, welches von armen Leuten bewohnt war. Ende der sechsziger Jahre wurde daselbe abgetragen. Nach der Abtragung des Elisabethores und der Stadtmauer sind in den Jahren 1870. bis 1872. durch den Bau der Eisenbahn und des Bahnhofes sehr grosse Veränderungen in der Elisabethther Vorstadt noch enstanden. die vormals bestandene Strasse nach Hammersdorf wurde verlegt. das Gäschen zur Rideligasse (vormals Gehweg nach Hammersdorf.) ist eingegangen. der Eingang in die Wolfgasse ist verändert worden durch die Ueberfahrt über den Eisenbahndam, und ein Theil des Wiesengrundes XIV. ist eingegangen zur Erweiterung des Bahnhof Platzes.
Im Jahre 1880. wurde vom Stadtverschönerungs-Verein ein schöner Park vor dem Bahnhof-Gebäude angelegt.
Im Jahre 1882. wurde von der katholischen Gemeinde eine neue Vorhalle an der Kreuzkapelle gebaut und die Kapelle ringsum mit einem Geländer versehen.
Aber auch grosse Verwüstungen sind wärend dem Bau der Eisenbahn und des Bahnhofes von Seite der Eisenbahn Ingeniere und der Bauunternehmer ausgeübt worden. – Auf den beiden sehr umfangreichen Wiesen und Gärtengründen, Baron Brukenthal und Baron Rosenfeld welche mit sehr zahlreichen der herlichsten uralten und collosalsten, Eichen, Linden, und Schwarz Pappel Bäumen bepflanzt und der Stadt jahrhunderte lang eine Zierde waren, und der Bevölkerung zur Gesundheit gedient haben, sind vernichtet worden. Es bedurfte des Eisenbahndammes welcher durch die benannten Wiesen und Gärtengründe gebaut worder ist, nur einiger der herrlichen Bäume gefällt zu werden, aber nicht alle. – leider geschah von Seite der Stadt-Behörde gar nichts – solchen Verwüstungen ein Halt zu tun. –

Anmerkung, siehe Plan. A. In den massiven und noch ganz gut erhalten gewesenen Eckthurm [Seifensiederturm], welcher aus zwei Stockwerken bestand, waren im ersten Stockwerke welches mit einem Kreuzgewölbe versehen war, drei Seiten Wände, im Innern mit Schlachten Bildern ausgemalt. (darstellend aus der Türkenzeit). ein Wandgemälde davon war noch ziemlich gut erhalten. das obere Stockwerk war die Turmwächters Wohnung zu welcher eine gemauerte Treppe führte. ausser diesem benanntem Stadtmauer Eckturm waren in keinem der übrigen zahlreichen Stadtmauer und Stadt-Thortürme im innern Wandgemälde vorhanden.
In den 60.ziger Jahren wurde die Salzgasse neu gepflastert und wurde auch das Trotoir gelegt.

I. der innere Stadt-Thor-Turm.
II. der äussere Stadt-Thor-Turm mit der Wohnung des Thurmwächters.
III. der Durchfahrtshof.
IV. die Torhüters Wohnungen.
V. die Militär Wachtstube. (die Mannschaft zum Wachtdienst beim M: Mehlmagazin jetzt M: Stockhaus).
VI. die gemauerte Bogen Brücke.
VII. das Kürschner Haus.
VIII. das Haus am äusseren Thurm. (Eigenthümer Finanzrath Schuster).
IX. die Stadtmauerthürme. [Böbel positioniert einen Turm zwischen Elisabethtor und Eckturm]
X. die Stadtmaueren.
XI. die Stadtmauer Reste.
XII. der vormals bestandene Garten Grund.
XIII. das von Holz gebaute Garten Häuschen. daselbe blieb mehrere Jahre noch stehen, bewohnt von armen Leuten.
XIV. der eingegangene Wiesengrund.
XV. die neue Vorhalle an der Kreuzkappelle, gebaut 188?.
XVI. die vormals bestandene Strasse nach Hammersdorf.
XVII. die neue Strasse nach Hammersdorf.
XVIII. Einfahrt in den Bahnhof.
XIX. eingegangenes Gässchen. (vormals der Gehweg nach Hammersdorf).
XX. eingegangenes Gässchen.
XXI. die vormals bestandene Kapelle. (Elisabethgasse.) abgetragen 1868.
XXII. eingegangener Gartengrund, zum Durchbruch in die Salzgasse.
XXIII. der umfangreiche Neubaue am Ausgang der Knopfgasse.
XXIV. der Neubau am Ausgang der Elisabethgasse.
XXV. das Bahnwächter Häuschen.
XXVI. der vormals bestandene Abfluss Canal.
XXVII. der eingeblankte Hof am Kürschner Haus.
XXVIII. vormals Zimmermeister Seiler sche Zimmerplatz.

Die deutschen Texte wurden Wort für Wort aus Böbels Zeichnung übernommen! ~ Bei der Übersetzung der deutschen Texte ins Rumänische wurde die ursprüngliche Syntax der Sätze von Johann Böbel berücksichtigt. Die Informationen in den runden Klammern (…) finden Sie auch im Originaltext. Die Texte in rumänischer Sprache wurden durch zusätzliche Informationen und Details in eckigen Klammern ergänzt […].

0