„Dumbrava Sibiului ~ mori de apa, pive și case de odihnă și agrement construite în Valea Aurie de-a lungul pâraului Seviș // Schewis (I-II)“

Mori de apă, pive și case de odihnă și agrement construite în Pădurea Dumbrava Sibiului / Valea Aurie de-a lungul pârăului Seviș între secolele XVI – XIX.
În Pădurea Dumbrava au existat în trecut pe cursul pârăului Seviș, între Fabrica Dumbrava si lacul Dumbrava, astăzi zona Parcul Natural Dumbrava Sibiului, 8 mori și pive de apă, care aparțineau orașului Sibiu sau breslelor sibiene.

Într-o hartă realizată în jurul anului 1700 apare moara „Ciocanul de cupru“ / „Kupferhammer“ / „marteau de cuivre“ din pădurea Dumbrava Sibiului (vezi ilustrația detaliu din partea stângă jos în care este marcat cu galben pârâul pe care se afla moara). Harta întreagă arată cursul canalului (planificat) Gura Râului – Sibiu, amenajat 1702 pentru transportul materialelor necesare construirii Citadelei. După abandonarea lucrărilor la Citadelă în 1703 canalul Gura Râului – Sibiu a rămas încă câteva zeci de ani în folosință. Ciocanul de cupru menționat deja 1549 se afla în Pădurea Dumbrava Sibiului pe firul de apă numit Pârâul Seviș // Schewis Bach amenajat în sec 15.

Amonte de digul de pământ – ulterior viaduct, rambleu tramvai – pârăul se numea Schewis Bach sau Schewesbach (Pârâul Seviș) dar și Hermannstädter Bach (Pârâul Sibian). Aval de digul de pământ pârăul Seviș este cunoscut și sub denumirea de Trinkbach (Pârâul cu apă de băut) și Zigeunerbach (Pârâul Țiganilor).
Paralel cu pârâul Seviș/ Trinkbach au fost amenajate de-a lungul timpului două canale de apă: Canalul superior Seviș (Obere Schewiskanal) și Canalul inferior Seviș (Untere Schewiskanal).

Părâul Seviș // Schewis Bach / Hermannstädter Bach / Trinkbach sau Zigeunerbach era aliment cu apa din iazul de la Rășinari provenită din râul Șteaza (și râul Caselor după harta din 1700). Apa pârâului Seviș a fost folosită pentru amenajarea lacurilor extra muros din partea sud-vestică a orașului medieval, lacuri care făceau parte din sistemul de fortificații a cetății (de exemplu lacul Croitorilor) dar și ca sursă de energie cinetică pentru morile orașului.
Cantitatea de apă provenită din izvoarele din zona Parcul Natural Dumbrava Sibiului, cum ar fi izvorul Fântână Hoților din zona Fabricii de Covoare Dumbrava, nu ar fi ajuns pentru a garanta un debit constant de apă necesar pentru a pune în funcțiune instalaţiile hidrotehnice din Pădurea Dumbrava, Valea Aurie, parcul Sub Arini și zona cetății! În Pădurea Dumbrava au existat în trecut pe cursul pârăului Seviș, între Fabrica Dumbrava si lacul Dumbrava, astăzi zona Parcul Natural Dumbrava Sibiului, 8 mori și pive de apă, care aparțineau orașului Sibiu sau breslelor sibiene.
Amonte de digul de pământ – ulterior viaduct, rambleu tramvai – pârăul se numea Schewis Bach sau Schewesbach (Pârâul Seviș) dar și Hermannstädter Bach (Pârâul Sibian) și Trinkbach. Aval de digul de pământ pârăul Seviș este cunoscut sub denumirea de Trinkbach (Pârâul cu apă de băut) și Zigeunerbach (Pârâul Țiganilor).
Paralel cu pârâul Seviș au fost amenajate de-a lungul timpului două canale de apă: Canalul superior Seviș (Obere Schewiskanal) și Canalul inferior Seviș (Untere Schewiskanal).

Canalul superior Seviș // Obere Schewiskanal numit și Marele pârăiaş Seviș // Großer Schewisbachl sau Trinkwasser Kanal (Canalul cu apă de băut) izvorî din Pârâul Seviș amonte de lacul Dumbrava (vezi harta din 1893) și curgea prin Valea Aurie paralel cu aleea amenajată la marginea vestică a văii. Apa canalului punea în funcțiune moara orășenească cu sită Schreyer (Städtische Beutelmühle Schreyermühle) și moara orășenească de pulbere (Städtische Pulvermühle). După bifurcația din zona Vadul Vacii (Kuhfurt) canalul superior ajungea în zona parcului Sub Arini unde curgea paralel cu strada Schewis // Seviș, astăzi Bd. Victoriei, spre Poarta Cisnădiei. În fața Porții Cisnădiei canalul se ramifică în mai multe brațe. Un braț traversa parcelele aflate între str A. Șaguna și str. G. Barițiu și se vărsa în Canalul Morilor sub bastionul Soldiș în zona Aleea Filozofilor. Apa canalului superior punea în funcțiune moara Neumühle, moara orăşenească lângă Soldiş (Städtische Mühle am Soldisch) și moara orăşenească cu sită sub Soldiş (Städtische Beutelmühle unterhalb des Soldisch) aflate pe str. A. Șaguna. De la aceste trei mori se trage denumirea germană a străzii A. Șaguna: Mühlgasse – str. Morilor! Atenție: a nu se confunda str. Morilor; în limba germană str. Heidengasse (tradus în limba română: str. Luncii) cu str. A. Șaguna; în limba germană str. Mühlegasse (tradus în limba română: str. Morilor).
Alt braț curgea prin Parcul Astra (Stadtpark) spre bastionul Soldiș unde punea în funcțiune un joagăr și o moară cu piuă pentru argăsit/tăbăcit piele (Sägemühle und Weißgärber-Walkmühlen). După traversarea bastionului sub rondelă apa canalului superior se vărsa în Canalul Morilor în zona str. Dârstelor.
O parte din apa canalului superior traversa orașul medieval în rigole mediane amenajate pe străzile principale ale Sibiului.
Canalul superior a fost folosit și ca sursă de apă potabilă – vezi denumirea germană: Trinkwasser Kanal (Canal cu apă de băut). Apa canalului era limpezită în două lacuri decantoare amenajate în fața Porții Cisnădiei (zona vechiului parc Elizabetha) și transportată prin tuburi speciale spre fântânile cu țevi din oraș. Alimentarea cu apa potabilă a fântânilor cu țevi (Röhrenbrunnen) s-a relizat prin intermediul unor conducte speciale din lemn, formate din tuburi confecționate din trunchiuri de copaci (molid) prin scobire/perforare longitudinală și îmbinarea lor cu elemente/țevi din metal.

Canalul inferior Seviș // Untere Schewiskanal numit și Micul pârăiaş Seviș // Kleiner Schewisbachl a fost amenajat de breasla Pielarilor (Ledererzunft) în anul 1750. Canalul inferior, un braț al Canalului superior, pornea la bifurcația din zona Vadul Vacii (Kuhfurt) unde traversa Valea Aurie (Goldtal) pe digul de pământ – ulterior viaduct, rambleu tramvai! Canalul inferior curgea la marginea estică a parcului Sub Arini spre str. Şcoala de Înot unde alimenta bazinul Școlii militare de Înot și punea în funcțiune o moară aflată lângă grădina Schöpp (Mühle am Schöppischen Garten) pe panta spre str. Z. Boiu. Din Școala de Înot curgea spre Calea Dumbrăvii unde punea în funcțiune un Joagăr (Sägemühle & Schneidemühle) și un Joagăr pentru tăiat scânduri şi furniruri (Bretter- und Furnier Schneidemühle). După ce traversa Calea Dumbrăvii și str. R. Stanca ajungea pe str. L. Blaga unde punea în funcțiune o moara de scoarţă (Lohmühle) și un Joagăr (Bretter-Schneidmühle), anterior „Moara Cerbului” („Hirschmühle”). Canalul superior se vărsa în pârăul Trinkbach în zona str. Izvorului.

Numele văii prin care curge pârâul Seviș se trage de la numele unei lunci care se afla amonte de lacul cu bărci, pe locul unde există astăzi Lacul Dumbrava! Această lunca se numea „Gold Wiese”, tradus „Lunca de Aur“. Deci, o luncă – vara plină de flori „aurii” – a dat numele văii aflată între lacul Dumbrava și digul de pământ peste care trecea cândva tramvaiul în dum spre Rășinari: Valea Aurie!

Colaj relizat cu ajutorul hărților din Ridicarea topografica Iozefină, Franciscană și Franciscană-Iozefină și informațiilor din Cartea de adrese 1882: Pădurea Dumbrava nr.1-14.

1 – Moara orășenească de pulbere
// Städtische Pulvermühle – Pulverstampfe (1745 – ?)
2 – Moara orășenească cu sită „Schreyer“
// Städtische Beutelmühle „Schreyermühle“ (1770 – 1999)
3 – Pepiniera orașului (Școala orășenească de pomi)
// Städtische Baumschule (? – ?)
4 – Moara orășenească de hârtie
// Städtische Papiermühle (1753 – 1874)
5 – Moară orășenească de măcinat grâu (făină albă)
// Städtische Mahlmühle – 1730 Weißbäckerzunft / Kunstmühle (~1700 – ?)
6 – Ciocan de cupru / forjă de cupru ~ Moara orășenească „Ciocan de cupru“
// Kupferhammer (1549) ~ Städtische „Kupferhammermühle“ (~1700 – ~1850)
7 – Moara orășenească de măcinat orz
// Städtische Fruchtmühle – Gerstenmühle (1865 – ?)
8 – Casa Pădurarului (de sus)
// Oberes Waldhegerhaus (? – ?)
9 – Moara cu piuă (de jos)
// Untere Walkmühle (W.M.) – Wollweber (? – ?)
10 – Torcătorie / Filatură
// Spinnfabrik / Spinnerei der Wollweber (1869 – ?)
11 – Moara cu piuă (a doua)
// Zweite Walkmühle (W.M.) – Tuchmacher (? – ?)
12 – Moara cu piuă (de sus)
// Obere Walkmühle (W.M.) – Tuchmacher (? – ?)
13 – Vechiul Han din Pădurea Dumbrava
// Altes Wald-Wirtshaus im Jungen Wald (1775 – ?)
14 – Casa Pădurarului (lângă Hanul vechi)
// Waldhegerhaus / Hgh (neben dem Alten Wirtshaus) (? – ?)

O – Depozit (cezaro-crăiesc) de pulbere neagră (1842 – ?) // K.K. Pulver-Magazin
O – Stejarul Împaratului (ars 1881) // Franz Josef Eiche ~ Kaisereiche
O – Coliba și izvorul Fântâna Hoților // Bohlenschopfen und Räuberbrunnen Quelle

Rășinărenii aveau pe Steaza și pe Râul Sadului 4 mori, 11 joagăre si 14 pive
Moara pe canalul Sevis (? – ?) // Mühle bei Rașinari (M.)
Moara pe canalul Sevis (? – ?) // Mühle bei Rașinari (M.)
Moara cu piuă pentru pănură (? – ?) // Walkmühle bei Rasinari (W.M.)

1 – Moara orășenească de pulbere // Städtische Pulvermühle – Pulverstampfe (1745 – ?)
Proprietar: orașul Sibiu
Carte de adrese 1882: proprietar orașul Sibiu // Stadtgemeinde
Ultimul proprietara fost baronul Franz Salmen // Letzter Besitzer war Baron Franz Salmen.
În 1745 moara de pulbere a fost mutată / amenajată în pădurea Dumbrava la pârăul Seviș.
În 1868 (14 iunie) a explodat moara din pădurea Dumbrava, a fost reclădită.
< 1745 Die Pulvermühle wird in den Jungen Wald an den Schewisbach verlegt (E.S.) >
< 1868 14.6. Die Pulvermühle im Jungen Wald explodiert, wurde wieder aufgebaut (E.S.) >

2 – Moara orășenească cu sită „Moara Schreyer“ // Städtische Beutelmühle „Schreyermühle“ (1770 – 1999)
Proprietar: orașul Sibiu // Stadtgemeinde
Construcția morii a fost coordonată de magistratul sibian Friedrich Schreyer, pe vremea aceea responsabil de apa potabilă a orașului. Moara a fost luată în chirie de Friedrich Schreyer, pentru suma anuala de 200 de Galbeni. Lângă moară se afla un ștrand / bazin cu apă rece.
Moara Schreyer a fost demolată 1999.
< 1770 Die Schreyermühle im Jungen Wald wird fertiggestellt und vom Senator Schreyer in Pacht (von Jährlich 200 Gulden) genommen (E.S.) >
< 1910 9.6. Eröffnung des Bades bei der Schreyermühle (E.S.) >

3 – Pepiniera orașului (Școala orășenească de pomi) // Städtische Baumschule (? – ?)
Proprietar: orașul Sibiu // Stadtgemeinde
Pepiniera a fost amenajată de maistrul forestier Bergleitner.
< Die Baumschule wurde vom Forstmeister Bergleitner angelegt (E.S.) >

4 – Moara orășenească de hârtie // Städtische Papiermühle (1754 – 1874)
Proprietar: orașul Sibiu // Stadtgemeinde
Carte de adrese 1882: proprietar orașul Sibiu // Stadtgemeinde
În 1753 (31 ianuarie) Se construiește moara din pădurea Dummbrava, bugetul alocat 5300 de Galbeni.
În 1756 se construiește o anexă pentru 1658 galbeni. În total: 6958 Galbeni.
În 1771 cartograful Th. Szuchanek vrea să cumpere moara de hârtie, pentru a o transforma într-o fabrică de harți… dar renunță la cumpărare.
În 1792 moare arendașul Stefan Lutsch von Luchsenstein.
În 1874 (14 august) moara este scoasă din funcțiune și închisă.
< 1753 31.3. Die Papiermühle im Jungen Wald wird mit einem Kostenaufwand von 5300 Gulden erbaut >
< 1756 wird ein Zubau für 1658 Gulden errichtet. Insgesammt: 6958 Gulden >
< 1771 wollte der Kartenmacher Th. Szuchanek die Mühle in eine Kartenfabrik umwandeln. >
< 1792 stirbt der Pächter Stefan Lutsch von Luchsenstein >
< 1874 14.8. Die städt. Papiermühle im Jungen Wald wird außer Betrieb gesetzt (E.S.) >

5 – Moară orășenească de măcinat grâu (făină albă) – 1730 Breasla Brutarilor // Städtische Mahlmühle – 1730 Weißbäckerzunft / Kunstmühle (~1700 – ?)
Proprietar: orașul Sibiu // Stadtgemeinde
Proprietar: Breasla Brutarilor din 1731 // Besitzer: Weißbäckerzunft ab 1731
Moara a fost construită de orașul Sibiu la începutul sec. al XVII-lea, cu o datorie de 700 de Galbeni.
1730 (5 iunie) orașul vinde moara breslei Brutarilor pentru suma de 700 de Galbeni.
< Die Mühle wurde Anfang des 17. Jahrhunderts von der Stadt mit einem Schuldenaufwand von 700 Gulden errichtet. >
< 1730 5.6. Die Mahlmühle neben dem Kupferhammer im Jungen Wald wird der Bäckerzunft (um 700 Gulden) verkauft (E.S.) >

6 – Ciocan de cupru / forjă de cupru – Moara orășenească „Ciocan de cupru“ // Kupferhammer (1549) – Städtische „Kupferhammermühle“ (~1700 – ~1850)
Proprietar: orașul Sibiu // Stadtgemeinde
În 1549 este menționat un atelierul de prelucrat cupru în pădurea Dumbrava. Moara înființată ~1700 a preluat denumirea „Ciocan de cupru”!
În 1706 (octombrie) soldații lui Rakoczi incendează Ciocanul de cupru, care va fi reclădit.
În 1711 bresla Cuprarilor închirează moara pentru suma anuală de 20 de Galbeni.
În 1740 moara este dată în arendă breslei Cuprarilor pentru o perioadă de 20 de ani.
Moara de cupru devine zonă de excursie și rectreație. Magistratul și asociații sibiene sărbătoresc în cladirea Kupferhammer diferite festivități… (exista o bucătărie bine dotată și sală de petreceri)
În 1905 (1 ianuarie) Ciocanul de cupru devine locuință de vară.
< 1706 Oktober wird sie von dem Horden von Rakoczi abgebrannt, aber wieder aufgebaut. >
< 1711 zahlt die Zunft eine Jahrespacht von 20 Gulden. >
< 1740 23.1. Der Kupferhammer im Jungen Wald wird der Kupferschmiedezunft auf zwanzig Jahre verpachtet. >
< Der Kupferhammer wurde Ausflugsort. Den Hermannstädter Magistrat und Vereine feierten Waldfeste im Kupferhammer-Gebäude… mit gut eingerichteter Küche, Tafelgeschirr u.s.w. >
< 1905 1.7. der Kupferhammer wird zu Sommerwohnungen umgestalltet. > (E.S.)

7 – Moară orășenească de măcinat orz // Städtische Fruchtmühle / Fm: (*) – Gerstenmühle (1865 – ?)
Proprietar: orașul Sibiu // Stadtgemeinde
Carte de adrese 1882: proprietar orașul Sibiu // Stadtgemeinde
Friedrich Sonntag (1843-1913) – maistru morar angajat la moara „Gerstenmühle“.
În 1865 (3 aprilie) este pusă în funcțiune moara orășenească de măcinat orz.
< 1865 3.4. Die städtische Gerstenmühle im Jungen Wald kommt in Betrieb (E.S.) >

8 – Casa Pădurarului (de sus) // Oberes Waldhegerhaus / Hgh (? – ?)
Proprietar: orașul Sibiu // Stadtgemeinde

9 – Moara cu piuă (de jos) // Untere Walkmühle (W.M.) – Wollweber (? – ?)
Proprietar: breasla Postăvarilor
Carte de adrese 1882: proprietar breasla Postăvarilor sibieni // Besitzer: Hermannstädter Wollwebergenossenschaft
Amonte de Ciocanul de cupru se aflau câteva pive care aparțineau breslei Pânzarilor / Postăvarilor
< Vom Kupferhammer weiter aufwärts standen noch Walkmühlen der Tuchmacherzunft / Wollweberzunft > (E.S.)

10 – Torcătoria / Filatura // Spinnfabrik – Spinnerei der Wollweber (1869 – ?)
Proprietar: breasla Postăvarilor

11 – Moara cu piuă (a doua) // Zweite Walkmühle (W.M.) – Tuchmacher (? – ?)
Proprietar: breasla Pânzarilor
Amonte de Ciocanul de cupru se aflau câteva pive care aparțineau breslei Pânzarilor / Postăvarilor
< Vom Kupferhammer weiter aufwärts standen noch Walkmühlen der Tuchmacherzunft / Wollweberzunft > (E.S.)

12 – Moara cu piuă (de sus) // Obere Walkmühle (W.M.) – Tuchmacher (? – ?)
Proprietar: breasla Pânzarilor
Amonte de Ciocanul de cupru se aflau câteva pive care aparțineau breslei Pânzarilor / Postăvarilor
< Vom Kupferhammer weiter aufwärts standen noch Walkmühlen der Tuchmacherzunft / Wollweberzunft > (E.S.)

13 – Vechiul Han din Pădurea Dumbrava // Altes Wald-Wirtshaus im Jungen Wald (1775 – ?)
Proprietar: orașul Sibiu

14 – Casa Pădurarului (lângă Hanul vechi) // Waldhegerhaus / Hgh (neben dem Alten Wirtshaus) (? – ?)
Proprietar: orașul Sibiu // Stadtgemeinde

Fruchtmühle (*) = se numește o moară de măcinat grâne (traducerea „moară de fructe“ nu este corectă!)
Kunstmühle (*) = în a două jumătate a secolului al XIX-lea au apărut mori înzestrate cu o tehnologie nouă, mult mai eficientă decât cea tradițională, care utiliza pietre de măcinat. Aceste mori, dotate cu role din oțel sau fier, se numeau „Kunstmühlen”. Tradus mot a mot „mori de arta“. În acest context cuvântul german „Kunst“ înseamnă „tehnologie“!

Sursă informații: Emil Sigerus (E.S.) ~ Otto Czekelius (O.C.) ~ Arnold Pancratz (A.P.) ~ Johann Böbel (J.B.) și cărțile de adrese din 1875, 1882 și 1885. (fotografii din arhiva grupului Alt-Hermannstadt)