„Gruss aus der Weissbäckermühle“ // „Salutări de la moara Weissbäckermühle“
În Pădurea Dumbrava au existat în trecut pe cursul pârăului Seviș, între Fabrica Dumbrava si Lacul Dumbrava, astăzi zona Parcul Natural Dumbrava Sibiului, 8 mori și pive de apă, care aparțineau orașului Sibiu sau breslelor sibiene.
Lângă lacul Dumbrava – în trecut o luncă mare numită „Lunca de Aur” (Goldwiese) de la care se trage și numele văii „Valea Aurie” – se afla Moara orășenească de hârtie (Städtische Papiermühle). Amonte de Moara de hârtie se afla Moara orășenească de măcinat grâu pentru făină albă a breslei Brutarilor/ Franzelarilor (Städtische Mahlmühle der Weißbäckerzunft) și Ciocanul de cupru / Moara orășenească „Ciocan de cupru“ (Kupferhammer / Städtische „Kupferhammermühle“) urmate de Moara orășenească de măcinat orz (Städtische Fruchtmühle(*) / Gerstenmühle).
Moara breslei Brutarilor/ Franzelarilor (Weißbäcker) din Pădurea Dumbrava Sibiului. Carte poștală din primul deceniu al secolului XX-lea. Text verso: Gruss aus der Weissbäckermühle / Junger Wald – Hermannstadt.
Moară orășenească de măcinat grâu pentru făină albă a breaslei Brutarilor/ Franzelarilor // Städtische Mahlmühle der Weißbäckerzunft / Kunstmühle(**) era cea mai impozantă clădire dintre morile ridicate pe cursul pârăului Seviș între Fabrica Dumbrava si Lacul Dumbrava. Mai puțin cunoscut este faptul că zona respectivă era folosit ca loc de odihnă/ destindere și des fregventată de sibieni pentru excursii și mici festivități organizate de diferite grupuri particulare sau bresle.
Din primul deceniu al sec al XVIII-lea până în anul 1730 moara a fost în proprietatea orașul Sibiu. În 1730 a trecut în proprietatea breslei Brutarilor/ Franzelarilor sibieni. Lângă moară se afla un pavilion foarte frumos! Clădirea morii a fost demolată în perioada postbelică, astăzi se văd doar câteva resturi de fundație…
De la cronicarul sibian Emil Sigerus aflăm că Moară orășenească de măcinat grâu a fost construită de orașul Sibiu, finanțarea clădirii realizăndu-se cu ajutorul unui credit imobiliar de 700 Galbeni (Gulden). În data de 5 iunie 1730 orașul a vândut moara de măcinat grâu breslei Brutarilor/ Franzelarilor pentru aceeași sumă de 700 de Galbeni:
< Die Mühle wurde Anfang des 17. Jahrhunderts von der Stadt mit einem Schuldenaufwand von 700 Gulden errichtet. (Besitzer: Stadtgemeinde) (E.S.) >
< 1730 5.6. Die Mahlmühle neben dem Kupferhammer im Jungen Wald wird der Bäckerzunft (um 700 Gulden) verkauft. (Besitzer: Weißbäckerzunft) (E.S.) >
(*) Fruchtmühle = se numește o moară de măcinat grâne (traducerea „moară de fructe“ nu este corectă!)
(**) Kunstmühle = În a două jumătate a secolului al XIX-lea au apărut mori înzestrate cu o tehnologie nouă, mult mai eficientă decât cea tradițională, care utiliza pietre de măcinat. Aceste mori, dotate cu role din oțel sau fier, se numeau „Kunstmühlen”. Tradus mot a mot „mori de arta“. În acest context cuvântul german „Kunst“ înseamnă „tehnologie“!
(Fotografii din arhiva familiala și arhiva grupului de facebook Alt-Hermannstadt)
