2018-02-08
Sibiel – „Mărul de Aur“
După mai mult de 28 de ani distanță, într-o dimineață gri, cu vânt tăios, am purces la drum spre Sibiel. Vizitasem satul în trecut și aveam o vagă amintire din muzeu. Prietena Mimi făcea naveta în sat și ne-a fost ghid, mie și unor turiști străini, pe vremea aceea în mare taină! Troița își făcuse cunună, încă din primăvară, un strașnic cuib de berze, și ne-a primit liniștită, învelită în albastru divin. În curtea bisericii ne-am adunat un grup frumușel, aș zice, și ghida ne-a dat explicațiile pe loc, înfofolită în fulare mari de lână și scuzând-se că, în muzeu este mult mai frig decât afară. Am simțit-o pe pielea noastră! Minunate și multe icoane s-au 
strâns de la ultima mea vizită. Acum umplu o casă întreagă, nu doar o cămăruță, ca pe vremuri. Culori vii și compoziții pline de imaginație m-au trimis la conexiuni îndepărtate: la Orient și Mediterana. Cum nu sînt specialistă în iconografie, m-am bucurat de imagini și de poveștile pe care le-au stârnit, de simplitatea execuției și puritatea simțirii. Ba am descoperit chiar și un Tată Ceresc încornorat și am zâmbit, cu gândul la Moise (statuia lui Michelangelo), încornorat și el de traducerea eronată a Bibliei: „karnu panav“* (față încornorată – în loc de față luminată!).
Muzeul din Sibiel e socotit singurul de acest gen din lume, premiat cu Mărul de Aur (expus și el într-o vitrină prăfuită!) și atunci m-am întrebat: oare nu merită toate minunile astea o mai bună prezentare, întreținere, în loc de panourile vechi, de sârmă cu care sînt atârnate, fără grija unei estetici minime? Dar e adevărat, totul s-a făcut din munca voluntară a părintelui Zosim și din donațiile sătenilor! Nu sînt bani pentru artă și suflet în țara care, în Comunism, ținea cu dinții de valorile ei! Biserica „Sfânta Treime“ m-a lăsat fără suflare! Zugrăvită între 1774-1775 de către fiii preotului din Rășinari – Stan și Iacob, descoperită și restaurată după 1964 de preotul Zosim, cu ajutorul și donațiile sătenilor, este un monument istoric azi, ce merită cu prisosință drumul până la Sibiel!
*קרנו פניו/ karnu panav: în ebraică, cuvântul keren are semnificația de „corn“ (de animal) dar și de „rază“
Adriana Moscicki
