2016-07-29
Instantaneu din viaţa Oraşului
Peste arcul intrării se lasă perdea de fier înfiorată de chiciură, spălată de ploi, nemişcată prin timp. Citi oameni trec şi nu o văd? Pe aici ţopăiam între Oraşul de jos şi cel de sus, deschideam uşa farmaciei încet, încet ca şi cum aş fi intrat într-o cămară plină de comori. Locul acesta era plin de viaţă şi mişcare în amintirea mea.
Şi cum la Fischer nimic nu e întîmplător, cred că, şi el şi-a purtat privirea cu plăcere pe aici. Mereu mă surprinde inteligenţa punerii în scenă, alternanţa alb-negru ce punctează şi dirijează traseul privirii. E greu de surpins spaţiul acesta larg într-o fotografie. Dar, Emil Fischer este un „vrăjitor“, un Zauberer! Ochiul magic îl cuprinde într-un clic şi, întins pe hîrtie, îşi spune povestea nealterată de vremi ori întîmplări: O zi ca toate celelalte şi totuşi…
Şi totuşi, în ziua aceea s-au trezit, îmbrăcat şi au plecat, fiecare în drumul lui…
Şi totuşi s-au întîlnit exact aici, unde au fost imortalizaţi pe o placă de sticlă…
Şi totuşi, ceea ce vedem este doar o clipă din cursul orei, zilei, anului şi viaţa acestor oameni. Oare cu ce gînduri au venit… au stat… şi au plecat mai departe?
Căci, pentru mine, poza aceasta, precum multe altele, e mai mult decît o copie materială a realităţii trecute!
Adriana Moscicki
Strada Ocnei și Scara de acces spre Piaţa Mică și Podul Minciunilor – fotografie Emil Fischer
