2015-09-14
un gînd
M-am îndrăgostit de Böbel la prima vedere! Fiecare planşă din Album e delicată şi riguroasă. Cum se trezeşte un om, într-o bună zi, şi pictează oraşul? Pensula este armă, timpul este duşmanul.
Cum se trezeşte un om să frămînte aluatul, să-l coacă în cuptor dis de dimineaţă, să răscolească dorinţa cu aroma pâinii, să hrănească inima şi trupul? Un meşter brutar, din iubire, salvează memoria oraşului. Mai merg oameni prin Cetate şi în depărtare, numele lor nerostit, gura lor tăcere. Doar în inima lor bate ceasul Cetăţii, doar în sîngele lor curge amintirea. La Poarta Elisabeta stă un băiat cu pălărie, nemişcat prin timp, necunoscut şi el e mereu Om al Cetăţii!
Turnul mic a fost demolat 1853, cel mare împreună cu zidul de apărare 1865. În această pictură turnului exterior (cel mare) este redat cu acoperișul în forma lui inițială, înalt și mai ascuțit. 1844 acoperișul a fost demontat și înlocuit, de maestrul dulgher Süler, cu un acoperiș nou, mai puțin înalt. Dacă Böbel a pictat acest tablou 1852, atuncea doar după un desen sau fotografie… dar în nici un caz ”după imaginaţie“.
Adriana Moscicki
„Poarta Elisabeta din Sibiu, vedere dinspre oraș” // Elisabethtor Hermannstadt, Innenansicht“ – Carte Poștală, dintr-un set cu picturi executate de Johann Böbel, tipărite la Intreprinderea Poligrafică Sibiu
