„Pepiniera orășenească din Valea Aurie Sibiu în sec. XIX // Die städtische Baumschule im Goldtal zu Hermannstadt im XIX. Jh.”
În vara anului 1856 a fost amenajată o mică pepinieră orășenească pe terenul din fața zidului exterior al centurii a patra, între Poarta Leșurilor (str. G. Lazăr) și bastionul Haller. Mai puțin cunoscut este faptul că în a doua jumătate a sec. 19 exista și în Valea Aurie, lângă Aleea Călăreților, o pepinieră orășenească de arbori și pomi fructiferi.
Din cartea cronicarului sibian Emil Sigerus Vom alten Hermannstadt // Despre Sibiul vechi (vol.1 / 1922) aflăm informații interesante despre istoria parcului Sub Arini și pepiniera orașenească din Valea Aurie.
La pagina 233 (cap. Alte Gärten // Grădini vechi) găsim următoarele informații interesante despre parcului Sub Arini, estrada „Steaua” și păduricea de pini:
„Cu ocazia amenajării unui poligon militar în pădurea Dumbrava la mijlocul secolului trecut, orașul a construit cu ajutorul armatei în anul 1859 cele două drumuri în Arini // în den Erlen, de-a lungul pârăului Seviș // Schewisbach și de-a lungul canalului Școlii de Înot // Schwimmschulkanal(*). În zona unde se uneau cele două drumuri/ alei a fost amenajat un spațiu de odihna // Ruheplatz cunoscut sub denumirea de Stern-Estrade // Estrada „Steaua”. Steaua era un loc/ spațiu micuț, semicircular înconjurat cu pini, în mijlocul căruia se afla o peluză în formă de stea ornamentată cu arbuști. Această stea a dispărut de mult timp, dar locul i-a păstrat numele. Pe lunca din partea dreaptă a drumului de la Steaua spre pădurea Dumbrava Sibiului au fost plantați duzi pentru creșterea viermilor de mătase. Acești arbori nu au prins rădăcini și au fost înlocuiți cu pini(**). [Text tradus din limba germană]
Textul original din cartea lui Sigerus: Als um die Mitte des vorigen Jahrhunderts im Jungenwald eine neue Militärschießstätte angelegt wurde, baute die Stadt mit Hilfe des Militärs 1859 die beiden Wege in den Erlen am Schewisbach und am Schwimmschulkanal entlang, die sich dann beim „Stern“ vereinigten. Der „Stern“ war ein kleiner, halbrunder, mit Föhren umpflanzter Platz, in dessen Mitte ein aus Rasen gebildeter und mit Ziersträuchern bepflanzter Stern sich befand. Dieser Stern ist längst verschwunden, aber dem Platz blieb der Namen. Vom Stern gegen den Wald hin wurden auf der Wiese rechts vom Weg Maulbeerbäume gepflanzt „um die Seidenraupenzucht zu heben“. Diese Bäume kamen aber nicht fort und wurden schließlich durch Föhren ersetzt.
La pagina 250 (cap. Der Junge Wald // Pădurea Dumbrava) aflăm următoarele în legătură cu pepiniera orășenească de arbori și pomi fructiferi din Valea Aurie:
„Vizavi de moara de pulbere de la marginea pădurii Dumbrava Sibiului se afla pepiniera orășenească, amenajată încă de bătrânul forestier Bergleiter. Îngrijitorul acestei pepiniere conducea o mică afacere cu produse lactate și avea mereu oaspeți însetați la mesele din fața căsuței sale(***). Mica lăptărie purta denumirea de „Zur Milchmariandel” (La lăptăreasa Măriuța) după o zona de excursie și agrement vieneză, cândva foarte populară.” [Text tradus din limba germană]
Textul original din cartea lui Sigerus: Gegenüber der Pulverstampfe am Rande des Jungen Waldes war de städtische Baumschule, noch vom alten Forstmeister Bergleiter angelegt. Der Wächter dieser Baumschule betrieb ein kleines Milchgeschäft und hatte an den Tischen vor seinem Häuschen stets durstige Gäste. Nach einem ehemals sehr beliebten Wiener Ausflugsziel erhielt die kleine Milchwirtschaft den Namen „zur Milchmariandel.“
Lăptăria din Valea Aurie marcată cu galben în harta din 1934.
~~~o~~~
(*) De fapt este vorba de cele două canale care curgeau de-a lungul văii Arinilor din parcului Sub Arini:
1.) Canalul superior Seviș // Obere Schewiskanal numit și Marele pârăiaş Seviș // Großer Schewisbachl sau Trinkwasser Kanal // Canalul cu apă de băut, care pornea din Pârâul Seviș amonte de lacul Dumbrava (zona Moara de hârtie) și care curgea paralel cu str. Seviș // Schewisgasse (astăzi Bl. Victoriei). Firul de apă se numea Canalul cu apă de băut deoarece alimenta în trecut lacurile decantoare amenajate în fața Porții Cisnădiei pentru obținerea apei potabile.
2.) Canalul inferior Seviș // Untere Schewiskanal numit și Micul pârăiaş Seviș // Kleiner Schewisbachl sau Canalului Școlii de Înot // Schwimmschulkanal amenajat de breasla Pielarilor (Ledererzunft) în anul 1750, care pornea din Canalului superior Seviș la la bifurcația din zona Vadul Vacii (Kuhfurt) – unde traversa Valea Aurie (Goldtal) pe digul de pământ (ulterior viaduct, rambleu tramvai)! – și curgea pe lângă clădirea cunoscută astăzi sub denumirea de Bolta Rece spre Școala de Înot.
(**) Este vorba de păduricea de pini lângă Aleea Călăreților, între digul de pământ și terenul de sport, zona în care se afla o parte din pepiniera orășenească (vezi planul Rumpel & Niklas din 1893).
(***) Căsuța îngrijitorului pepinierei se afla între terenul de sport și stadionul de rugby Bebe Boboc.
