„Hermannstadt in der ‚Cosmographei‘ des Sebastian Münster von 1553” // „Sibiu în Cosmografia lui Sebastian Münster din 1553”
Sibiu / Hermannstadt / Nagyszeben ~ ilustrație din cosmografia lui Sebastian Münster „Cosmographei oder beschreibung aller länder, herrschafften, fürnemsten stetten, geschichten, gebreüchen, hantierungen etc.“ ~ Basel 1553
Sebastian Münster (n. 20 ianuarie 1488 la Nieder-Ingelheim; † 26 mai 1552 la Basel) a fost un cartograf, cosmograf, umanist și ebraist. A studiat la școala franciscană din Heidelberg, la Louvain și Freiburg, unde l-a fascinat în mod deosebit ebraică și geografie. În 1509 a mers la mănăstirea Rouffach, unde a studiat greacă, ebraică, matematică, astronomie, geografie și științele naturii. Münster a studiat și la alte limbi semitice, în special aramaica și etiopiană. Din 1514 până în 1518 a fost lector la Colegiul Ordinului Franciscan din Tübingen, unde și-a continuat și studiile astrologice. A fost profesor la colegiul religios din Basel și profesor de ebraică la Universitatea din Heidelberg. În 1529 s-a stabilit la Basel unde s-a căsătorit în 1530 cu Anna Selber, văduva tipografului Adam Petri, în tipografia căruia – sub conducerea fiului său vitreg Heinrich Petri – avea să fie tipărită mai târziu lucrarea sa principală, Cosmographia.
Sebastian Münster a efectuat călătorii în Franța și Elveția, în Suvabia și Bavaria, unde a adunat mai multe materiale pentru descrierile lumii din acel moment. Münster ajunsese la un acord cu peste 100 de autori pentru a produce și colecta rapoarte de călătorie și opinii locale din întreaga lume pentru el. Faptul că Johannes Stumpf lucra la Zurich la publicarea enciclopediei elvețiene „Eydgenossenschafft” l-a determinat pe Münster să accelereze finalizarea Cosmographia. Prima ediție, Cosmographia, a apărut în 1544, iar traducerile sale, noile ediții și extinderi l-au ocupat de-a lungul vieții. La 26 mai 1552 a murit ca urmare a ciumei. Pe mormântul său din Catedrala din Basel el este numit „germanul Strabon și Ezra”. (wikipedia)
Sebastian Münster a publicat prima descriere a lumii în monumentala operă în limba germană – COSMOGRAPHIA – tipărită de Heinrich Petri la Basel în 1544. „Gedruckt zu Basel durch Henrichum Petri”.
Au urmat publicații în limbile germană, latină, franceză, italiană şi cehă, în total 34 de ediții.
Germană: 1544, 1545, 1546, 1548, 1550, 1553, 1556, 1558, 1561, 1564, 1567, 1569, 1572, 1574, 1578, 1588, 1592, 1598, 1614, 1628 (20)
Latină: 1550, 1552, 1554, 1559, 1572 (5)
Franceză: 1552, 1556, 1560, 1565, 1568, 1575 (6)
Italiană: 1558, 1575 (2)
Cehă: 1554 (1)
Sursă: https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Cosmographia_(Sebastian_M%C3%BCnster)?uselang=ro
Acest articol prezintă un fragment din descrierea Transilvaniei, „Transylvania / Siebenbürgen”, din cosmografia tipărită în limba germană în 1553: „Cosmographei oder beschreibung aller länder, herrschafften, fürnemsten stetten, geschichten, gebreüchen, hantierungen etc.“.
Textul original în limba germană, tipărit cu font de litere Fraktur, a fost copiat literă cu literă, transcris și tradus în limba română, respectând pe cât posibil sintaxta textului original!
Pentru a mări textul dați de două ori click pe ilustrație și activați funcția zoom!
Textul original:
„Dz du aber sehest wo Siebenbürg liege / un wz länder daran stossen / hab ich dir hir vornen ein gemein täfelin für augen gestelt / dz fürderlichen die landschaft Daciam begreifft / un zu unsern zeiten zertheilt ist in Walachi / Bulgari / Transylvania / Serviam / Rasciam / Moldaviam etc. Nun wolle wir für uns neme dz land vo Siebenbürgen. Dz ist / wie ich vorhin gemeldet hab / mit hohe / ruwhen / vo schnebergen umgeben / und inwendig wol mit stette erbauwen / under welchen die fürnembsten seind / Hermenstatt / Cronenstatt / Schleßpurg / Medwisch / Nösen / Clauseburg Millebach / Weissenburg etc. Die hauptstatt des lands ist Cibiniü / zu Teütsch Hermestatt / dz ist ein grosse statt / nit vil kleiner dan Wien / ist auch wol verwart / und besunder auff ein vierteil meyl hat sie gerings umb viel grosse weyer / deren halb man nit hinzukommen mag. Es hat sie der Weydann zu unsern zeiten sieben jah lang belagert / hat sie aber nit mögen gewinnen. Nit fern darvon gegen mittat liegt der Rotthurn / ein starck schloß inn dem gebirg an dem wasser / do ein enger yngang in das land ist / das ist gleych als ein bolwerck des lands / dz niemands dareyn komen mag durch die straß / es werd im dan gutwillig zugelassen. Des gleychen ligt ein starck schloß under Millenbach bey der statt bros / do auch am wasser ein yngang in das land ist zwischen den hohen schnebergen.”
Textul transcris:
„Daß du aber sehest wo Siebenbürgen liegt und was Länder daran stoßen habe ich dir hier vorne eine gemeine Tafel für Augen gestellt, das förderlichen die Landschaft Daciens begreift und zu unseren Zeiten zerteilt ist in Walachi, Bulgari, Transylvania, Serviam, Rasciam, Moldavia etc. Nun wollen wir für uns nehmen das Land von Siebenbürgen. Das ist, wie ich vorhin gemeldet habe, mit hohen, rauen, von Schneebergen umgeben, und inwendig wohl mit Städten erbaut, unter welchen die vornehmsten sind, Hermannstadt, Kronstadt, Schäßburg, Mediasch, Nösen, Klausenburg, Mühlbach, Weißenburg etc. Die Hauptstadt des Landes ist Cibinũ, zu Deutsch Hermannstadt, das ist eine große Stadt, nicht viel kleiner als Wien, ist auch wohl geschützt, und besonders auf eine viertel Meile hat sie ringsum viele große Weiher, deren halb man nicht hineinkommen mag. Es hat sie der Weydann zu unsern Zeiten sieben Jahre lang belagert, hat sie aber nicht einnehmen können. Nicht fern davon, gegen Mittat, liegt der Rote Turm, ein starkes Schloss in dem Gebirge an dem Wasser, wo ein enger Eingang in das Land ist, das ist gleich als ein Bollwerk des Landes, das niemand hinein kommen mag durch die Straße, es wird ihm dann gutwillig zugelassen. Des gleichen liegt ein starke Schloss unter Mühlbach bei der Stadt Broos, wo auch am Wasser ein Eingang in das Land ist zwischen den hohen Schneebergen.”
Traducerea în limba română:
„Dar ca să vezi unde se află Transilvania și ce fel de țări sunt învecinate cu ea, am pus aici în fața ochilor tăi o hartă generală, care ajută la înțelegerea peisajului Daciei (landschaft Daciam), care, în vremurile noastre, se împarte în Țara Românească (Walachi), Bulgaria (Bulgari), Transilvania (Transsylvania), Serbia (Servia), Rascia (Raška/ Rascia), Moldova (Moldavia) etc. Acum vrem să ne ocupăm de Transilvania. Aceasta este, așa cum am afirmat adineaura, înconjurată cu munți înalți, asprii, (acoperiți) de zăpadă, și bine construit (prevăzut) în interior cu orașe, dintre care cele mai distinse sunt Sibiu (Hermannstadt), Brașov (Kronstadt), Sighișoara (Schäßburg), Mediaș (Mediasch), Bistrița (Nösen), Cluj (Klausenburg), Sebeș (Mühlbach), Alba Iulia (Weissenburg) etc. Capitala țării este Cibiniü (scris „Cibiniũ” în cosmografia din 1552), în germană Hermestatt (Hermannstadt), un oraș mare, nu mult mai mic decât Viena (Wien), care este, de-asemenea, bine protejat și, mai ales, pe o distanță de un sfert de milă are de jur împrejur o mulțime de iazuri mari, din cauza cărora nu poți intra (în oraș). Pe vremea noastră orașul a fost asediat de voivod (Weydann) timp de șapte ani, dar nu l-a putut cuceri. Nu departe (de oraș), spre miazăzi, se află Turnul Roșu, un castel puternic în munți lângă apă (defileul Oltul), unde există o intrare îngustă în țară (pasul Turnul Roșu), care este ca un bastion al țării prin care nu poate intra nimeni pe drumul respectiv, doar dacă este lăsat binevoitor să intre. Asemănător acestuia se află un castel puternic mai jos de Sebeș (Mühlbach) lângă Orăștie (Broos) unde există, de-asemenea, lângă apă, o intrare în țară între munți înalți (acoperiți) de zăpadă.”
În cosmografia lui Sebastian Münster publicată în 1552 se poate citi la pagina 919 o descriere a orașelor din Transilvania în limba latină. Ilustrația acestei ediții se referă la orașul Brașov // Coronā/ Cronēstat/ Kronstadt.
