„Asociația Cetățenească a Trăgătorilor/ Țintașilor Sibiu // Bürgerlicher Schützenverein Hermannstadt (I-II)“
* Asociația Cetățenească a Trăgătorilor/ Țintașilor Sibiu // Bürgerlicher Schützenverein Hermannstadt *
Atâta timp cât cetățenii sibieni își apărarau propriul oraș în cazul unui atac armat efectuau periodic exerciții de tragere la țintă. În sec. al XV-lea poligonul de tragere se afla în spatele școlii Brukenthal, spre strada Măcelarilor // Fleischergasse. Acolo, în grădina gimnaziului, s-au efectuat în mod regulat exerciții de tragere cu arbaletă, mai ales de sărbătoarea Sf. Gheorghe // Georgentag și duminica după Sf. Johannis. În sec. al XVI-lea fiecare breaslă organiza propria sărbătoare / întrecere cu tragere la țintă. Când, cu stăpânirea habsburgică, soldații imperiali au preluat apărarea orașului, exercițiile de tragere periodică nu mai erau necesare și au devenit distracție sportivă.
În anul 1961, scurt timp după ce cosmonautul sovietic Iuri Alexeevici Gagarin a ajuns primul om în spațiu și pe orbita pământului la bordul navetei Vostok, a fost „redescoperit în Arhivele de Stat din Sibiu un document extrem de valoros care a adus brusc în discuție un nume necunoscut anterior experților și publicului larg”. Este vorba de manuscriptul Varia II 374 sau Coligatul de la Sibiu atribuit renumitului armurier (Zeugwart) și inventator Conrad Haas! Mai puțin cunoscut astăzi este faptul că istoricii și cercetătorii de arhivă din Sibiu știau de existența acestui manuscris cu mult timp înainte de „redescoperirea” lui în 1961. Astfel, G. D. Teutsch, F. J. Zimmermann, G. M. Hermann, J. K. Eder, J. Trausch, J. Seivert și F. Schuller menționează lucrarea lui Haas în tratatele lor, publicate în secolele XIX-XX. (sursă informație: Hans Barth „Von Honterus zu Oberth” / editura KRITERION București 1980).
Pe coperta părții a III-a, la pagină 112 se poate ciți următorul text notat de autorul Conrad Haas (în acest context cuvântul artă este echivalent cu technică, vezi Kunstbuch // Carte de artă):
„Dieses Kunstbuch ist gerissen und zusammengetragen und zum Teil erfunden durch Conrad Haas von Dornbach aus Österreich vom Geschlecht aus dem Haasenhof bei Landshut. Angefangen im Jahre 1529 und vollendet im Jahr der wenigeren Zahl im 70. Und ist gewesen der römisch-kaiserlichen und königlichen Majestät auch der Krone Ungarn Buchsengies, Zeugwart und Zeugmeister.“ (sursă text: Hans Barth „Von Honterus zu Oberth / editura KRITERION București 1980)
[„Conrad Haas se trăgea din clanul Haasenhof, ce-și avea obârșia în zona Landshut, oraș german înfrățit în prezent cu Sibiul. Provenea dintr-o familie înstărită, a învațat latina si germana la școala situată în apropierea Capelei Sf. Ana.
Deși pasionat până atunci de alchimie și influențat de familie să devină medic, Conrad Haas alege cariera armelor. A servit la început ca guard imperial de artilerie, devenind în scurt timp ofițer pe lângă curtea imperială austriacă. În deceniul patru al secolului al XVI-lea, Conrad Haas s-a hotarât să împărtășească ideile lui Martin Luther, devenind protestant.
…
La vârsta de 42 de ani, în 1551, a fost trimis la Sibiu pentru a se ocupa de arsenalul orașului. Haas rămas la Sibiu până la sfârșitul vieții. Arsenalul din Sibiu, localizat și astăzi în Cazarma Kempel din Piața Armelor, a fost construit după indicațiile lui Haas. Arsenalul sibian a fost unul dintre cele mai bine dotate și înaintate ca tehnologie militară din sud-estul Europei în acea perioadă, sub administrarea lui Haas.
În calitate de armurier a întreprins câteva călătorii la Alba Iulia, dorind să-l întâlnească pe Hans Walach, care realiza pe atunci pulbere pentru armele de foc.
Conrad Haas, preocupat de întărirea capacității de luptă a trupelor imperiale, efectuează o serie de experimente cu tipurile de rachete pe care, în anii anteriori, le imaginase și le consemnase în manuscrisele sale. La Sibiu continuă studiile începute în 1529 legate de tehnologia rachetelor, redactând lucrarea Varia II 374. Manuscrisul sibianului Conrad Haas este cel mai vechi document cunoscut din istoria rachetei moderne.
Manuscrisul de la Sibiu
Manuscrisul sibian cunoscut sub denumirea de Varia II 374 sau Coligatul de la Sibiu (colligare = a lega împreună), a fost redactat de Conrad Haas între anii 1529-1556 împreună cu alte lucrări de pirotehnie pe care le-a deținut Haas, pe vremea când ocupa funcția de șef al Arsenalului militar al armatei austriece. Este scris în germana medievală, legat în piele, conține 392 de file si 203 ilustrații în culori (roșu, albastru, verde, galben, maro și violet) și trei studii de artă militară, primele două fiind scrise între anii 1417 – 1459:
– Probleme de pirotehnie și balistică (primele 36 de file ale Manuscrisului) – scris de Hans Haasenwein, angajat al municipalității sibiene
– Despre mașinile de asediu (filele 37-110) – scris de către un autor sibian anonim, având la bază texte ale strategului militar Berthold Schwartz
– Al treilea, aparținând integral lui Conrad Haas – consacrat construcției si utilizării rachetelor cu două și trei trepte. Sunt descrise 17 tipuri de rachete, de forme diverse, toate fiind prevăzute la partea inferioară cu stabilizatori de direcție de formă triunghiulară, asemănători literei grecești delta.
Sunt descrise rachete cu pulbere, autopropulsate, care erau considerate de inventatorul lor, fie mijloace de lansare a artificiilor pentru zilele festive, fie arme eficiente de luptă. Rachetele lui fuseseră deja utilizate cu succes împotriva armatelor otomane care în 1542 asediaseră Viena.“ – sursa text: Wikipedia]
Poligoane de tragere (repere cronologice)
În anii 1780 tipograful sibian Martin Hochmeister înființează împreună cu J. B. Günther Societatea Țintașilor // Schützengesellschaft.
1786 – Societatea Țintașilor închiriază spațiul între zidul incintei a III-a și zidul exterior, de la cazarmă (bastionul de la Poarta Cisnădiei) până la teatru (Turnul Dulgherilor) str. Cetății și amenajează un poligon de tragere în Zwinger.
1787 – O treime din poligon (spațiul între teatru // Komödienhaus și Turnul Olarilor) intră în posesia teatrului. (*)
1798 – Societatea Țintașilor construieste în incinta poligonul (aflat între Turnul Olarilor și cazarmă) Casa Țintașilor (Schießhaus).
1814-1822 – Poligonul de tragere este în folosința Corpului Cetățenesc al Țintașilor // Bürgerliche Schützenkorps.
1822 – Se desființează Societatea Țintașilor iar membrii Corpul Cetățenesc al Țintașilor se reorganizează și înființează Asociația Trăgătorilor // Schützenverein. Asociația Trăgătorilor continuă să foloseasca poligonul din Zwinger… până în anul 1832.
1832 – Orașul anulează contractul de închiriere cu Asociația Trăgătorilor și închide poligonul (1832~1837?). (**)
1837 – Dupa desființarea poligonului de pe str. Cetății, membrii Asociației Trăgătorilor înființează Societatea Arbaletiștilor // Bolzenschützengesellschaft.
1844 – 40 de membrii arbaletiști înființează Asociația Cetățenească a Țintașilor/ Trăgătorilor de Elită // Bürgerliche Scharfschützenverein și cumpără grădina lui Meinth de pe Școala de Înot unde amenajează un poligon de tragere. (***)
1869 – Asociația Cetățenească a Țintașilor sărbătorește 25 de ani de la înființare, organizând în zona Haller Wiese o mare festivitate, cu 500 de invitați, hală festivă și poligon de tragere.
1894 – Asociația sărbătorește 50 de ani de la înființare.
1905 – Se deschide poligonul de tragere „Gut Blei“ de pe str. Muncel / Ștefan cel Mare (Leschkircher Strasse)
1922 – Se închide poligonul Asociației Cetățenești a Țintașilor de pe str. Muncel / Ștefan cel Mare.
1923 – Scara Bedeus este dată în folosință.
1928 – În cursul amenajării Parcului Cetății au fost demolate clădirile și cele două curtine/ziduri din spațiul Zwinger. ~ Sursă informație: Emil Sigerus „Despre vechiul Sibiu“ // „Vom alten Hermannstadt“ vol. 1-3
(*) Grădina lui Hochmeister, aflată între Turnul Olarilor și teatru, ajunge la sfârăitul sec. al XIX-lea în proprietatea Wilhelminei (Mina) Breckner născ. Hochmeister. După moartea Wilhelminei 1901 grădina și „Casa din Zwinger“ a fost luate în arendă de Emil Sigerus.
(**) După desființarea poligonului de tragere 1832 spațiul Zwinger a fost luat în chirie de preotul evanghelic J. J. Roth, care a cultivat în grădină pomi fructiferi și viță de vie.
(***) Se pare că membrii Societății Arbaletiștilor au folosit grădina lui Meinth de pe Școala de Înot, ca poligon de tragere, deja din anul 1837, chiar dacă terenul a fost cumpărat de Asociațieia Cetățenească a Trăgătorilor de Elită abia în anul 1844.
Poligoane militare
1850 – Se amenajează un poligon militar în Pădurea Dumbrava lângă hanul vechi // Waldwirtshaus. Acest poligon a fost folosit și de membrii Asociației Trăgătorilor.
1869 – Se amenajează un poligon militar nou în Pădurea Dumbrava lângă cimitir.
1890 – Poligonul militar din Dumbrava a fost mutat la Gușterița. După desființarea poligonului Uzina Electrică Sibiu a construit în zona respectivă vile de vară.
În sec XX au existat diferite poligoane militare în zona orașului Sibiu…
Grădina din fostul poligon de tragere de pe str. Cetății, între cazarmă și Turnul Archebuzierilor (Armbrusterturm). Lângă Turnul Archebuzierilor se vede Casa Țintașilor (Schützenhaus) construită 1798 în șanțul Zwinger-ului. Fotografie realizată la începutul anilor 1910.
…
Grădina din fostul poligon de tragere, între Turnul Archebuzierilor și Turnul Olarilor (Töpferturm). Lângă turn se vede zidul perpendicular cu zidul centurii, delimitarea nord-estică a poligonului de tragere, cu urme create prin impactul proiectilelor. Fotografie realizată la începutul anilor 1910, înaintea amenajării Scării Bedeus 1923.
…
Turnul Olarilor și zidul cu urmele proiectilelor din vechiul poligon de tragere. Fotografie realizată după 1923 dar înainte de demolarea zidului poligonului. În data de 10 iunie1928 se deschide pentru public promenada nou amenajată în Zwinger, cunoscută sub denumirea de „Promenada Mica“, astăzi Promenada Cetății.
…
Turnul Olarilor și „Casa din Zwinger“, din fosta grădina a lui Hochmeister, luată în arendă de Emil Sigerus. Clădirea construită în șanțul din Zwinger era alipită (pe partea exterioară) de zidul poligonului de tragere.
Tribuna vorbitorului lângă poligonul de tragere amenajat de Asociația Cetătenească a Țintașilor 1869, cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la înființarea asociației. Festivitatea cu 500 de invitați, hală festivă și poligon de tragere a avut loc în zonă Haller Wiese.
…
Xilogravura „Die Vereinstage în Hermannstadt“ a fost realizată 1870 după un desen de W. Katzler. Ilustrația arată halele festive ridicate 1869 cu ocazia sărbătoririi Zilelor Asociației din Sibiu. În partea dreaptă, sus, se vede Hala Țintașilor (Schützenhalle).
…
Fotograful Theodor Glatz îmbrăcat în costum de vânător.
…
Casa Țintașilor și poligonul de tragere „Gut Blei“ amenajat 1905 la capătul străzii Nocrichului (Leschkircher Strasse), astăzi zona str. Muncel / Ștefan cel Mare. Pe partea dreaptă, în fundal, apare dâmbul de pământ din spatele poligonului de tragere.
Grup de arcași și pedestrași. Fotografie realizată în timpul paradei festive din 1884.
…
Reclama pirotehnicului Friedrich Brukatsch în care anunța „Marele foc de artificii“ (Großes Feuerwerk), de fapt primul foc de artificii organizat de Brukatsch la Sibiu. Evenimentul a avut loc în data de 7 iunie 1888 în incinta Poligonului Cetățenesc de Tragere (Bürgerliche Schießstätte) de pe str. Școala de Înot (Schwimmschulgasse).
…
Grup de vânători și arbaletiști. Fotografia cu protagoniștii îmbrăcați în costume istorice pozând în fața unui car alegoric a fost realizată în timpul paradei festive din 1884.
(Sursa ilustrațiilor: arhiva grupului Alt-Hermannstadt)
