„Rendez-vous im Redoutensaal in Hermannstadt” // „Rendez-vous în Sala Redute din Sibiu”
Altes Hotel Zum Römischen Kaiser ~ Hermannstadt / 19. Jh.
Vechiul hotel La Împăratul Romanilor ~ Sibiu / secolul 19.
( variantă policromă prelucrată digital în culori pastelate )
Prima ilustrație, o versiune policromă prelucrată digital în culori pastelate a unei ilustrații alb-negru, arată vechiul hotel „La Împăratul Romanilor” // „Zum Römischen Kaiser” din Sibiu la începutul secolului al XIX-lea.
Următoarele două ilustrații alb-negru ne prezintă interiorul sălii de dans cunoscută sibienilor sub denumirea Sala Redute // Redoutensaal, la mijlocul secolului al XIX-lea, probabil în timpul primei sesiuni a Dietei Transilvaniei deschisă la data de 15 iulie 1863. În partea stângă se vede o versiune unică a litografiei tipărită la Institutul Litografic F.A.R. Krabs din Sibiu, în care au fost eliminate prin procesarea digitală toate prsoanele vizibile în ilustrația originală. În partea dreaptă se vede ilustrația litografiei originale tipărită la Institutul Litografic F.A.R. Krabs din Sibiu, Piața Mare nr.13.
Celebra Sală de dans, situată lângă hotelul „La Împăratul Romanilor” din Sibiu, a fost construită de Philipp Collingnon din Luxemburg, chiriașul hotelului, între 1775 și 1789 și demolată în 1891.
În cartea „Despre vechiul Sibiu” vol. I / 1922, cunoscutul etnograf, colecționar și scriitor sas din Sibiu, Emil Sigerus ( n. 19 februarie 1854, Sibiu, Imperiul Austriac – d. 25 martie 1947, Sibiu, Regatul României ) a dedicat un capitol întreg, intitulat „Der Fasching”, așa-numitului al cincilea anotimp – timpul carnavalului – perioadă în care se organizau în Sibiu renumitele baluri vieneze și baluri mascate în sec. XVIII și XIX.
Cea mai cunoscută sală de dans din Sibiul acelor vremuri se numea „Redoutensaal”, Sala Redute, se afla pe strada Ballgasse // Ulița Balului ( astăzi str. A. Xenopol ) în corpul cădirii colț cu strada Kleine Quergasse / Mica uliță transversală ( astăzi str. A. Xenopol ) și aparținea de vechiul hotel „La Împăratul Romanilor”.
