„Poarta Cisnădiei și Călugărul cu mantia roșie // Heltauer Tor und der Mönch mit dem rothen Mantel“
Acest articol este dedicat statuii misterioase denumită Călugărul cu mantia roșie // Der Mönch mit dem rothen Mantel, situată „deasupra” Porții Cisnădiei ( Heltner Thor ).
În cartea lui Emil Sigerus „Despre vechiul Sibiu“ // „Vom alten Hermannstadt” este menționat un articol apărut 1784 în ziarul „Siebenbürger Zeitung“ dedicat istoriei orașului Sibiu. În acest articol este descrisă o statuie misterioasă, care se afla în „fața” Porții Cisnădiei „…deasupra Porții Heltner, pe partea dreapta, la ieșire“ // „…über dem Heltner Thore, rechts bey dem Ausgang.”
În acest colaj este marcat locul unde s-a aflat statuia misteriosului Călugăr cu mantia roșie așa cum este descris în cartea lui Sigerus și poziționată într-un desen realizat de un artist necunoscut în jurul anului 1835
Poarta Cisnădiei, vechea denumire Heltner Thor, a fost construită la mijlocul sec al XIV-lea și demolată în 1836 (1839). Bastionul din fața porții și Poarta Exterioară au fost construite între 1572-1577. Poarta Cisnădiei împreună cu bastionul și poarta exterioară au fost apărate și întreținute de breasla Măcelarilor // Fleischhauerzunft.
În 1792, au fost demolate Poarta exterioară și zidul sudic al bastionului. În perioada anilor 1792-1807, s-a construit pe locul respectiv Cazarma cezaro-crăiască orășenească de Infanterie // K.u.K. Städtische Infanterie Kaserne.
~~~o~~~
„Johann Böbel – Poarta Cisnădiei din Sibiu, vedere dinspre oraș (demolată în 1836) // „Das Heltauertor aus Hermannstadt, Innenansicht (abgetragen 1836)“ – Carte Poștală, dintr-un set cu picturi executate de Johann Böbel, tipărite la Intreprinderea Poligrafică Sibiu.“
„Johann Böbel – Poarta Cisnădiei din Sibiu, vedere din exterior (demolată în 1836) // „Das Heltauertor aus Hermannstadt, Aussenansicht (abgetragen 1836)” – Carte Poștală, dintr-un set cu picturi executate de Johann Böbel, tipărite la Intreprinderea Poligrafică Sibiu.“
~~~o~~~
Poarta Cisnădiei văzută din exterior. Desen realizat în jurul anului 1835, după demolarea tronsonului de zid situat între Turnul Măcelarilor și Cazarma cezaro-crăiască orășenească de Infanterie.
Stânga: Poarta Cisnădiei văzută din exterior. Detaliu dintr-un desen realizat în jurul anului 1835, după demolarea tronsonului de zid între Turnul Măcelarilor și Cazarma cezaro-crăiască orășenească de Infanterie.
Dreapta: Poarta Cisnădiei văzută dinspre oraș. Desen realizat înainte de demolare Turnului Măcelarilor în 1836
~~~o~~~
Statuia Călugărul cu mantia roșie era vopsită (pictată) și fixată (montată) pe o coloană de piatră. Pe soclul coloanei exista o inscripție cu numere romane scris cu litere minuscule (Mönchsschrift) și anume anul 1470. După demolarea Turnului de Poartă, statuia a fost depozitată în clădirea Gimnaziului Evanghelic (Liceul Brukenthal)… de unde a fost transferată / donată în 1908 Muzeului Brukenthal. Dacă nu a dispărut, se află și astăzi undeva în depozitul muzeului. Din păcate sculptura nu mai era întreagă în anul 1908, lipseau deja brațele și capul statuii.
Nu se știe exact pe cine sau ce reprezenta statuia din fața Porții Cisnădiei. Nici vestimentația persoanei, nici tunsoarea sau forma bărbii și nici culorile folosite (coloritul) pentru pictarea statuii nu dezvăluiau privitorului pe cine reprezenta statuia: un călugăr (Mönch), un cleric (Geistlicher), un Sfânt protector al orașului (Schutzpatron) sau pur și simplu pe misteriosul „Hermann“ – potrivit tradiție întemeitorul orașului, care îi poartă numele?
Dacă comparăm Poarta Cisnădiei din pictura lui Böbel, cu aceeași poartă desenată de un artist necunoscut în anul în care a fost demolat zidul centurii între poartă și cazarmă, se poate observa că, în pictură lui Böbel, lipsește dispozitivul pentru grilajul rabatabil / hersă cât și foișorul cu acoperiș din lemn deasupra coloanei situată pe partea dreaptă a trecerii pietonale! Fie că Böbel le-a uitat, omis, sau că nu le-a preluat, din schița originală, în pictura lui, realizată în anul 1851 (deci, dupa mai mult de un deceniu de la demolarea porții!). Pentru mine, desenul artistului necunoscut pare mai aproape de realitate, deoarece se știe că turnurile aflate între bastionul Soldisch și cel de la Poarta Cisnădiei nu au fost demolate împreună cu zidurile aferente!… ar fi o explicație pentru anul demolării porții la Böbel (1835/36) care diferă de cel din alte surse (1838/39).
