„Ulița Balului din Sibiu” // „Ballgasse in Hermannstadt”

Între cele două artere principale din orașul de Sus, platea heltensis – str. Heltauergasse (str. Cisnădiei) // str. N. Bălcescu și platea carnificum – str. Fleischergasse (str. Măcelarilor) // str. Mitropoliei, existau două străzi tranversale, carosabile: str Quergasse (str. Transversală) // str. Tribunei și str. Ballgasse (str. Ulița Balului) // astăzi tronson al străzii A. Xenopol. Ulița Balului pornea din intersecția cu str. Cisnădiei lângă vechiul hotel Împăratul Romanilor // Römischer Kaiser și se termina în intersecția cu str. Măcelarilor lângă clădirea în care se afla Curtea Mediașului // Mediascher Herrenhof.
Pe Ulița Balului se aflau trei săli de dans. Sala Redută // Redoutensaal, cea mai cunoscută sală de dans din Sibiul acelor vremuri, se afla în corpul cădirii colț cu strada Mica uliță transversală (astăzi str. A. Xenopol) și aparținea de vechiul hotel Împăratul Romanilor // Römischen Kaiser.
Vis-à-vis de sala Redută se afla intrarea din spate în sala de dans amenajata în corpul din spate al clădirii baronului Lambert von Möringer. În casa baronul Lambert von Möringer au avut loc spectacole de teatru în perioada anilor 1768-1783. Pentru a facilita accesul în sala de teatru a fost amenajata o trecere dinspre uliță Balului în anul 1769. În sala de dans s-au organizat baluri până în primăvara anului 1810, când orașul a cumpărat casa lui Möringer de la urmașii lui Kleeberg contra sumei de 30 000 Gulden. Clădirea cunoscută astăzi sub denumirea de Casa Albastră se află în Piața Mare nr.5.
Vechea stradă carosabilă Ulița Balului apare în planurile orașului din 1647(?), 1699, 1700, 1739, 1749, 1751 și 1787.

Ulița Balului a fost obturată la mijlocul anilor 1780 prin ridicarea Bisericii Reformate (1784-1786) pe tronsonul nord-vestic al străzii lângă Curtea Mediașului. În 1875 baronul Samuel von Brukenthal a construit o anexă gospodărească (grajd) în curtea a doua, la capătul sud-vestic al parcelei spre str. Xenopol. În 1786 congregația bisericească reformată a extins casa parohială până la Biserica Reformată. Cu această ocazie a fost amenajat un pasaj pietonal îngust între str. Măcelarilor și str. A. Xenopol cu o trecere boltită sub casa patohială.

Pentru a mări ilustrația dați de două ori click pe ilustrație și activați funcția zoom!

Cronologia dispariției tronsonului carosabil nord-vestic al străzii Uliță Balului // Ballgasse:
1778 se începe construcția palatului guvernatorului Transilvaniei Samuel von Brukenthal.
1784 (?) baronul Brukenthal cumpără o parte din grădinile lui Filtsch și Albrecht de pe ste. Mitropoliei. [E.S.]
1784 magistratul orașului Sibiu permite reformaților construcția unui lăcaș de cult intra-muros. [E.S.]
1784 congregația bisericească reformată cumpără casele Filtsch și Albrecht de pe str. Mitropoliei. [E.S.]
1784 se începe construcția Bisericii Reformate pe tronsonul nord-vestic al străzii Ulița Balului.
1785 se începe construcția corpului de clădire C cu destinație de grajd în curtea a doua.
1785 reformații intentează un proces împotriva lui Brukenthal soluționat în favoarea baronului. [E.S.]
1785 (?) se începe construcția corpului de clădire B pe tronsonul mijlociu al străzii Ulița Balului.
1786 se extinde corpul clădirii medievale de pe parcele lângă Casa cu cariatide până la biserică.
1786 se amenajează un pasaj pietonal cu gang sub casa parohială între str. Măcelarilor și str. A. Xenopol.
1786 se finalizează construcția corpupui principal A și corpului de clădire C. [E.S.]
1788 se finalizează construcția corpului de clădire B din curtea a doua.
1788 se finalizează construcția palatului baronului Samuel von Brukenthal.
[E.S.] sursa informație: Emil Sigerus

Dacă informațiile cu privire la Uliță Balului oferite de Emil Sigerus în cărțile „Despre vechiul Sibiu” vol.1 și 3 sunt adevărate putem trage următoarele concluzii:
Ulița Balului pornea lângă clădirea Împăratul Romanilor și ieșea lângă casa de oaspeți Curtea Mediașului (Mitropoliei nr. 7). Între Curtea Mediașului și Casa cu cariatide (str. Mitropoliei nr. 13) se afla Ulița Balului și două parcele cu clădiri: parcela Filtsch și parcela Albrecht (sau Alberth). Baronul Samuel von Brukenthal a cumpărat o parte din grădinile Filtsch și Albrecht cu scopul de a construi pe terenul respectiv anexe gospodărești și grajduri.
În 1784 magistratul orașului a permis reformaților din Sibiu ridicarea unui lăcaș de cult intra-muros. Pentru această biserică reformații au cumpărat parcelele Filtsch și Albrecht aflate pe str. Mitropoliei. În 1785 Brukenthel a început construția anexelor gospodărești pe terenul cumpărat de la Filtsch și Albrecht. Reformații au susținut că baronul a ocupat o parte din proprietatea lor și au intentat un proces împotrivă lui Brukenthal soluționat în favoarea baronului. În 1786, după finalizarea construcției bisericii, congregația bisericească reformată a cerut să se mute strada de lângă biserică pentru a construi, extinde casa parohială până la biserică (?). S-a acordat permisiunea pentru aceasta, cu condiția ca reclamantul să suporte toate costurile aferente și să permită amenajrea unui pasaj pietonal îngust între str. Măcelarilor și str. A. Xenopol cu o trecere boltită sub casa parohială.

Vechiul hotel „Împăratul Romanilor” | Biseric Reformată și „Casa cu cariatide” str. Mitropoliei sec XIX

„Sala Redută” de la „Împăratul Romanilor” sec XIX | Biseric Reformată și „Casa cu cariatide” sec XX

Următoarea informație este relevantă pentru a înțelege afirmația lui Emil Sigeru:
Clădirea str. Mitropoliei nr. 7 (1874 Curtea Mediașului): „În pod (A) se păstrează un pinion în trepte ce atestă existența aici, în sec XIV, a unei case cu latura lungă spre stradă. De altfel, traveele din dreapta gangului au zidurile foarte groase, ceea ce atestă afirmația anterioară.”
Clădirea str. Mitropoliei nr. 11 (1874 casa Filtsch): „Clădire medievala (sec XV) transformată aproximativ concomitent cu construcția bisericii reformate. Planul inițial în L, cu brațul lung în dreapta gangului (trecerii sub casa patohială); ulterior a fost construit brațul din partea opusă.”
(sursă: Topografia monumentelor din Transilvania / Municipiul Sibiu 5.1.1)

Partea corpului A din dreapta gangului carosabil al clădirii str. Mitropoliei nr. 7 (1874 Curtea Mediașului) datează din se XIV și clădirea medievală str. Mitropoliei nr. 11 (1874 casa Albrecht) transformată aproximativ concomitent cu construcția bisericii datează din sec XV, ceea ce înseamnă că Ulița Balului și a doua parcelă (1874 Filtsch) se aflau pe terenul între cele două clădiri medievale și, prin urmare, Bisericii Reformată a fost ridicată pe Ulița Balului și parcela Filtsch!

Din păcate unele informații preluate din bibliografia lui Sigerus sunt controverse. În anul 1786 reformații au cerut să fie mutată strada Ulița Balului pentru a-și extinde casa parohială până la biserică cu toate că în anul 1785 s-a început constructia corpului de clădire B și C obturându-se tronsonul nord-vestic dinspre str. A. Xenopol! Corpul de clădire C a fost ridicat în anul 1785 paralel cu parcela pe care se află Casa cu cariatide lăsându-se liber spațiul folosit amenajarea trecerii pietonale cu gangului boltit sub casa parohială! (foto: TeWe)

Prin urmare, se pune următoarea întrebare îndreptățită: Ulița Balului se afla lângă Curtea Mediașului sau între parcela Filtsch și parcela Albrecht? Dacă Ulița Balului se afla, întradevăr, între parcela Filtsch și parcela Albrecht aceasta ar explica afirmație a lui Sigerus: „Acum, în 1784 trebuia să se acorde permisiunea pentru o astfel de clădire bisericească și când această biserică din str. Fleischergasse (str. Măcelarilor) // str. Mitropoliei a fost terminată, congregația bisericească reformată a cerut să se mute strada de lângă biserică pentru a construi, extinde casa parohială până la biserică.” Această variantă este ilustrată în următorul colaj. 

În anul 1785 Brukenthel a început construția corpului de clădire B și C pe terenul cumpărat de la Filtsch și Albrecht, obturând tronsonul nord-vestic al Uliței Balului dinspre str. A. Xenopol. 1786 se amenajează un pasaj pietonal cu gang sub casa parohială între str. Măcelarilor și str. A. Xenopol.
Următorul colaj ilustrează traseul pasajului între 1785-1786, descris astfel de dl. Marian Bozdoc: „Pentru o perioadă scurtă, 1785-1786, Ulița Balului a devenit o alee cu traseul schimbat, adică din strada Xenopol ocolea grajdul (pe traseul de acum), trecea prin spatele casei lui Albrecht și se unea cu vechiul traseu printre cele două case, pentru că aripa casei parohiale din partea stângă a curții nu exista atunci. Casa parohială apare în 1740 în proprietatea lui Mathias Müller, urmat de Johann Schmied (prima dată în 1750), iar în 1775 apare proprietar Johann Georg Albrecht de la care este cumpărată de biserica reformată.”

Pentru muritorul de rând Ulița Balului ajunse o „mascaradă între cer și pământ” pe drumul obturat spre veșnicie!

~~~o~~~

Informații preluate din bibliografia lui Emil Sigerus.

Emil Sigerus: „Despre vechiul Sibiu” vol.1 1922 / cap. „Despre vechiul și cel mai vechi Sibiu” pag. 32 // „Vom alten Hermannstadt“ 1. Folge 1922 / Kapitel „Vom alten und ältesten Hermannstadt“, Seite 32. (Traducerea în limba română și textul original german.)
„Str. Ballgasse (str. Ulița Balului) // str. A. Xenopol a trebuit să suporte un transfer. Odinioară ducea de la str. Heltauergasse (str. Cisnădiei) // str. N. Bălcescu spre str. Fleischergasse (str. Măcelarilor) // str. Mitropoliei, era carosabilă și se termina lângă casa de oaspeți Mediascher-Herrenhof // hanul Curtea Mediașului, adică acolo unde se află acum Biserica Reformată, în str. Măcelarilor. Când a fost construită biserica și în același timp guvernatorul Brukenthal și-a ridicat grajdurile, Ulița Balului a primit îngustimea și direcția actuală.”

„Eine Verlegung mußte sich das Ballgäßchen gefallen lassen. Es führte früher aus der Heltauergasse in die Fleischergasse, war fahrbar, und mündete neben dem Mediascher-Herrenhof, also dort, wo jetzt die reformierte Kirche steht, in die Fleischergasse. Als die Kirche erbaut wurde und gleichzeitig der Gouverneur Brukenthal seine Stallgebäude aufführte, ward dem Gäßchen seine jetzige Enge und Richtung gegeben.”

~~~o~~~

Emil Sigerus: „Despre vechiul Sibiu” vol.1 1922 / cap. „Despre clădiri vechi și oameni bătrâni” pag. 70 // „Vom alten Hermannstadt“ 1. Folge 1922 / Kapitel „Von alten Häusern und alten Menschen“, Seite 70. (Traducerea în limba română și textul original german.)
„După finalizarea imobilului de locuit propriu-zis, s-a abordat aripa centrală și anexele gospodărești din curte, ceea ce a provocat din nou iritabilități. Brukenthal cumpărase grădinile Filtsch și Albrecht adiacente proprietății sale. Ungurii reformați au achiziționat casele Filtsch și Albrecht din str. Fleischergasse (str. Măcelarilor) // str. Mitropoliei pentru a-și construi biserica. Când Brukenthal a vrut să înceapă construcția anexele gospodărești (grajdurile) în 1785, reformații au susținut că baronul a ocupat o parte din proprietatea lor și au intentat un proces care a fost soluționat în favoarea lui Brukenthal. Acum, construcția corpului centrale și anexelor gospodărești, clădirilor din a doua curte, a decurs rapid. La 23 noiembrie 1785, nepotul guvernatorului, M. Soterius, a raportat la Viena că fațada din curtea interioară era aproape terminată, atlanții de la poartă au fost zidiți și pe șarpanta grajdului erau deja montate jumătate din șipci”.

„Nach der Fertigstellung des eigentlichen Wohnhauses kamen der Mitteltrakt und die Wirtschaftsgebäude im Hof in Angriff, wobei es nochmals zu Verdrießlichkeiten kam. Brukenthal hatte die an sein Grundstück anstoßenden Filtsch‘- und Albrecht’schen Gärten angekauft. Die Filtsch‘- und Albrecht’schen Häuser in der Fleischergasse hatten die reformierten Ungarn zu ihrem Kirchenbau erworben. Als nun Brukenthal 1785 mit dem Bau der Wirtschaftsgebäude beginnen wollte, behaupteten die Reformierten, der Baron hätte einen Teil ihres Grundes okkupiert und strengten einen Prozeß an, der aber zugunsten Brukenthals erledigt ward. Nun ging der Bau des Mitteltraktes und der Wirtschaftsgebäude im zweiten Hof rasch von statten. Am 23. November 1785 berichtet der Neffe des Gubernators, M. Soterius, diesem nach Wien, daß die Facade im inneren Hof beinahe fertig, die Atlanten am Tor eingemauert und der Dachstuhl des Stalles halb gelattet sei.”

~~~o~~~

Emil Sigerus: „Despre vechiul Sibiu” vol.3 1928 / cap. „Cetățeni străini” pag. 111 // „Vom alten Hermannstadt“ 3. Folge 1928 / Kapitel „Volksfremde Bürger“, Seite 111. (Traducerea în limba română și textul original german.)
„În 1787 contesa Gergely și-a ridicat pe str. Fleischergasse (Măcelarilor) // str. Mitropoliei micul palat, a cărui latură spre stradă era decorată cu un bovindou susținut de statui de piatră. Pe această stradă și-a construit consilierul înstărit Ladislaus von Türi o casă frumoasă cu două etaje, pe care a lăsat-o moștenire nepotului său, contele Sigismund Toldalagy. Contele Franz Banffi și contesa Kendeffi au dobândit și ei proprietăți aici.”

„In der Fleischergasse ließ 1787 Gräfin Gergely ihr kleines Palais aufführen, dessen Gassenseite mit einem, von steinernen Statuen getragener Erker geschmückt war. In dieser Gasse erbaute der reiche Hofrat Ladislaus von Türi ein schönes, zweistöckiges Haus, das er seinem Neffen Graf Sigismund Toldalagy hinterließ. Ferner erwarben hier Graf Franz Banffi und Gräfin Kendeffi Hausbesitz.”

~~~o~~~

Emil Sigerus: „Despre vechiul Sibiu” vol.3 1928 / cap. „Cetățeni străini” pag. 112 // „Vom alten Hermannstadt“ 3. Folge 1928 / Kapitel „Volksfremde Bürger“, Seite 112. (Traducerea în limba română și textul original german.)
„Deoarece mulți dintre magnați unguri aparțineau Bisericii Reformate, au vrut să construiască un lăcaș de cult în oraș încă din 1735. La vremea respectivă, însă, magistratul a respins cererea ungurilor pentru că ei nu aveau dreptul să se „stabilească” în oraș, fiind doar „tolerați”. Acum, în 1784 trebuia să se acorde permisiunea pentru o astfel de clădire bisericească și când această biserică din str. Fleischergasse (str. Măcelarilor) // str. Mitropoliei a fost terminată, congregația bisericească reformată a cerut să se mute strada de lângă biserică pentru a construi, extinde casa parohială până la biserică. S-a acordat și permisiunea pentru aceasta, cu condiția ca reclamantul să suporte toate costurile aferente. Atunci a fost amenajată trecerea îngustă care leagă str. Fleischergasse (str. Măcelarilor) // str. Mitropoliei de str. Brukenthalgasse (str. Brukenthal) // str. A. Xenopol.”

„Da sich unter den Magnaten stehts viele zur reformierten Kirche bekannten, so wollten sie bereits 1735 eine reformiertes Gotteshaus in der Stadt errichten. Doch der Magistrat lehnte damals das Ansuchen der Ungarn ab, weil sie sich in der Stadt nicht „festsetzen“ dürfen, sondern nur „geduldet“ sein. Jetzt, 1784 mußte die Erlaubnis zu einem solchen Kirchenbau gegeben werden und als diese Kirche in der Fleischergasse fertig stand, kam die reformierte Kirchengemeinde darum ein, die Gasse, die neben der Kirche aus der Heltauergasse hinführte, zu verlegen, um an der Kirche das Pfarrhaus bauen zu können. Auch dazu ward die Bewilligung erteilt mit der Bedingung, daß die ganzen diesbezüglichen Kosten von der Bittstellerin zu tragen sein. Damals ward das enge Gäßchen angelegt, das die Fleischergasse mit der Brukenthalgasse verbindet.”