„Târgu Peștelui / Târgu Vinului ~ cel mai vechi târg de animale din Sibiu // Rosenanger / Weinanger ~ ältester Hermannstädter Viehmarkt”

Cel mai vechi târg de animale din Sibiu se afla în zona str. Târgu Peștelui / Târgu Vinului. Terenul pe care se țineau târguri de animale purta la mijlocul sec al XVI-lea denumirea of(auf) dem Anger // pe pajiște / pe obor. Cuvântul Anger desemnează un spațiu / teren viran, aflat la răscruce de drumuri, acoperit cu vegetație ierboasă unde se organizau târguri de animale vii, dar și activități de agrement. Anger poate fi tradus prin: pajiște, obor, piață, târg sau răscruce.
La sfârșitul sec al XVI-lea terenul a fost înconjurat de un gard de mărăcini (ruje) în germană Rosen, de la care se trage denumirea germană Rosenanger = Pajiștea Rujelor / Pajiștea Trandafirilor / Piața Trandafirilor. După ce piața vitelor a fost mutată în fața Porții Cisnădiei în sec al XVII-lea, magistratul sibian a transformat în anul 1716, cu ajutorul vecinătății, o parte din terenul fostului obor într-o grădină cu paturi de flori, înconjurată de un gard din scânduri. Grădina Trandafirilor // Rosengarten a fost în folosință până la mijlocul sec al XIX-lea. Această grădină, desființată 1851, este marcată de Johann Böbel în harta orașului Sibiu, desenată 1882/83, și în Planșa 26 din renumitul Album Böbel, realizat 1886/87.

În partea vestică a orașului de Jos se afla un lac vechi, secat și astupat la mijlocul sec al XIV-lea. Lacul se întindea pe arealul conturat de str. Turnului, Târgu Peștelui, Cojocarilor, Piața Armelor, Pânzarilor și str. Croitorilor. În textele vechi lacul apare sub denumirea germană Kempel, ceea ce înseamnă baltă. Strada Cojocarilor se numește în germană Kempelgasse (str. Bălții).
Pe lângă denumirile Anger / Rosenanger / Kleiner Anger, folosite pentru zona Târgu Peștelui / Târgu Vinului, scriitorul de cancelarie Dollert notează, la începutul secolului al XVII-lea, în cartea funciară (Teilungsbuch) și numele Rossen Anger! Întrucât cuvântul Ross înseamnă cal, s-ar putea ca această piață (Anger) să fi fost marcată de Dollert ca târg de cai(?)… mai ales că în apropiere se afla alt tărg de animale, târgul de viței de pe str. Kälbergasse // str. Vițeilor, astăzi str. Victor Tordășianu.
Foarte interesantă este și informația notată de Pancratz referitoare la numele străzii Saggasse // Turnului. În cartea funciară (Teilungsbuch) din anul 1702 se amintește de moara Sag (numită și Pfarrsmühle / moara popilor) și de baia publică, care se afla vis-a-vis de moară (pe locul unde s-a înființat mai târziu fabrica de lumânări). Lângă baie se afla Rosenanger // Târgul Trandafirilor urmat de Weinanger // Târgul Vinului – nume care contiuna pe partea cealaltă a străzii Sag!!! – deoarece partea străzii Turnului între str. Victor Tordășianu și moara Sag se numea de asemenea Weinanger // Târgul Vinului!!! ~ vezi: „…auf dem Weinanger bei der Pfarrsmühle.“ // „…pe Târgul Vinului lângă moara popilor”.

La intersecția străzilor Turnului cu Târgu Peștelui, Târgu Peștelui cu Târgu Vinului și Târgu Vinului cu str. Turnului se aflau piețe. La intersecția străzilor Turnului cu Târgu Vinului exista o piață comercială unde se organizau săptămânal târguri. Negustori ambulanți expuneau pe tarabe, mese improvizate sau pe caldarâm diferite produse casnice, vase de olarit, cosuri, site sau produse alimentare și chiar lemne de foc, cum se poate observa în fotografiile realizate la sfărșitul sec al XIX-lea și începutul sec al XX-lea.
Intersecția str. Târgu Vinului cu str. Turnului și str. Faurului este cunoscută sub denumirea de Coroana // Krone, după numele hotelului restaurant Coroana // Krone, care se afla în prima jumătate a sec al XX-lea în clădirea str. Târgu Vinului nr. 16. În anii 1950 piața a fost transformată într-un parc cu rondele de flori, fântână arteziană și bănci. După câțiva ani parcul a fost desființat. Astăzi piața, transformată din nou în parc, se numește Piața Coroana. Această piață apare, de-a lungul timpului, sub diferite denumiri, în funcție de specificul locului și al mărfurilor oferite: Târgul Trandafirilor // Rosenanger ~ Târgu Vinului // Weinanger ~ Târgu Peștelui // Fischanger (totuși nu este exclus, ca unele denumiri să fi fost preluate și folosite în mod eronat).
La intersecția străzilor Turnului // Saggasse cu Târgu Peștelui // Rosenanger se afla o piațetă unde își expuneau negustorii ambulanți marfa pe tarabe și mese improvizate, în zilele de târg săptămânal. În piața la intersecția străzilor Târgu Vinului cu Târgu Peștelui se afla între 1716 și 1851 Grădina Trandafirilor // Rosengarten.

„În perioada interbelică piața aflată la intersecția străzilor Târgu Peștelui cu Târgu Vinului era numită în popor Piața Brânzei, pentru că era locul unde veneau cei din Mărginime. La mică distanță de intersecție, pe Târgu Peștelui, era o crâșmă unde trăgeau toți din Poiana, iar pe Târgu Vinului, tot aproape, era o fabrică de brânză.” (sursă informație Marian Bozdoc)

Denumirile străzilor Târgu Peștelui și Târgu Vinului de-a lungul timpului:
Of(auf) dem Anger / 1600 Rosen Anger / 1702 Rosenanger / 1872 Rosenanger / 1921 și 1934 Târgul Peștelui
Of(auf) dem Anger / Kleiner Anger / 1702 Weinanger / 1872 Weinanger / 1921 și 1934 Târgul Vinului

Bibliografie:

Johann Böbel
Grădina Trandafirilor este marcata de Johann Böbel în harta orațului Sibiu, desenată și completată cu text olograf de autor în anul 1882/83.
„Târgul Trandafirilor, acum Târgul Vinului
l. În anii 1850, cu ocazia lucrărilor de regularizare și pavare a străzii, a fost desființată grădina de trandafiri, deținută de vecinatate, creindu-se pe locul respectiv o piața de comerț. În anii 1870 a fost amenajat trotoarul… În anii 1860 au fost pavate și strada Cojocarilor, Târgu Vinului, Konrad Haas, Dogarilor, Moș Ion Roatș și Alexandru Odobescu, iar în anul 1882 a fost pavată str. Măsarilor și amenajat trotoarul.” (traducere) [deci, Târgu Vinului // Weinanger se numea inițial Târgu Trandafirilor // Rosenanger!]
„Rosenanger, jetzt Weinanger
l. In den 50ziger Jahren, als diese Gasse reguliert und gepflastert wurde, ist der Rosengarten welcher der Nachbarschaft eigen war eingegangen, und ist da ein Verkaufsplatz entstanden. In den 70ziger Jahren ist das Trotoir gelegt worden… In den 60ziger Jahren sind auch die Kempel Gasse, Weinanger, Poschengasse, Binder und Enten Gassen und Pempflinger Gasse gepflaster worden und im Jahre 1882 ist die Rosmarin Gasse gepflastert und Trotoir gelegt worden.” (textul original)

Informații despre Gradina Trandafirilor din Planșa 26 din renumitul album realizat de Johann Böbel 1886/87 „Die vormals bestanndenen Stadt-Thore von Hermannstadt nach der Natur gezeichnet // Porțile din Sibiu odinioară existente după natură desenate”.
„XIV. Fosta Grădina Trandafirilor, (proprietatea vecinătății Rosenanger), a dispărut în anii ’50, când a fost asfaltată strada și s-a creat o piață comercială pentru zile de târg săptămânal, în anii ’60 s-a amenajat și trotuarul.” (traducere)
„XIV. Der vormals bestandene Rosengarten (Eigentum der Nachbarschaft Rosenanger) ist in den 50.ziger Jahren als die Gasse gepflastert wurde eingegangen und ist dort ein Verkaufsplatz enstanden für die Wochenmarkttage und in den 60.ziger Jahren wurde auch Trotoir gelegt.” (textul original)

Emil Sigeru
Text preluat din cartea lui Sigerus „Despre vechiul Sibiu” // „Vom alten Hermannstadt” vol.III, tipărită 1922.
„Orașul avea o grădină publică veche pe Rosenanger [Târgu Trandafirilor], care și-a primit numele de la această grădină [?]. În sec al XVII-lea această grădină veche pare să fi fost neglijată și abandonată. În anul 1716 pânzarul Georg Georgi a cumpărat o casă pe Rosenanger și a constatat că în loc de grădină, pe parcela lui erau doar gropi de var și de gunoi. Georgi a invitat magistratul să examineze situația, ceea ce s-a întâmplat pe 5 mai, astfel că magistratul a decis „să reînnoiască vechiul nume al locului prin amenajarea unei grădini și îngradirea acesteia cu un gard”, spre bucuria vecinatății. Grădina nou înviată a fost împărțită între membrii vecinătății, fiecare primind astfel un „locșor”. Grădina a existat în continuare, deoarece în 1784 era încă în posesia vecinătății. Această grădină apare pe harta orașului din 1845. (traducere)
…
„Einen sehr alten öffentlichen Garten besaß die Stadt auf dem Rosenanger, der von diesem Garten de Namen erhielt. Im XVII. Jahrhundert scheint aber dieser alte Garten ganz vernachlässigt und schließlich aufgelassen worden sein. Als 1716 der Tuchmacher Georg Georgi auf dem Rosenanger ein Haus kaufte, waren an der Stelle des Gartens nur Kalk- und Mistgruben vorhanden. Georgi lud den Magistrat ein, diesen unsauberen Zustand in Augenschein zu nehmen und, nachdem das am 5. Mai geschehen war, beschloss der Magistrat „den alten Namen des Orths zu erneuern und den Platz mit einem Frieden zuzumachen“, was die Nachbarschaft „mit Freuden” erfüllte. Als nun der Platz umfriedet war, ward der wieder erstandene Garten so unter die Mitglieder der Nachbarschaft verteilt, dass jeder ein „Plätzgen” darin erhielt. Der Garten scheint dann weiter bestanden zu haben, denn 1784 wurde er von der Nachbarschaft noch erhalten. Selbst auf einem Stadtplan aus dem Jahre 1845 ist der Garten noch eingezeichnet.” (textul original)

Din aceeași carte, la capitolul: Iarmaroc, aflăm că magistratul capitalei Sibiu a emis 1857 un decret privind reglementarea iarmarocului, prin care se prevedea ca pe timpul târgului anual ținut la Sibiu, pe Târgul Vinului sa fie vândut doar lard / untură, osanză și slănină! (traducere) [clădirile din piața, aflată între str. Tărgu Vinului și str. Turnului, aparțineau breslei măcelarilor.]
Aus demselben Buch, im Kapitel Der Jahrmarkt, erfahren wir, dass, laut Jahrmarktsverordnung des Magistrats der Landeshauptstadt Hermannstadt von 1857, während des Jahrmarktes auf dem Weinanger nur Schmalz, Schmeer und Speck verkauft werden dürfen! (textul original)

Arnold Pancratz
Informații preluate din cartea lui Arnold Pancratz „Numele străzilor din Sibiu“ // „Die Gassennamen Hermannstadts”, carte tipărită în anul 1935 la tipografia sibiană Krafft & Drotleff.
„Anger inseamnă un teren cu vegetație ierboasă (pajiște), care era folosit pentru activități de agrement și unde se țineau târguri de animale vii. El cuprindea spațiul între Weinanger // Târgu Vinului și Rosenanger // Târgu Peștelui, și purta până la mijlocul sec al XVI-lea denumirea „auf dem Anger” // „pe Pajiste”. Era cel mai vechi târg de animale din vechiul Sibiu. Mai târziu, a fost înconjurat de un gard de mărăcini, și de aici se trage numele Rosenanger // Pajiștea Trandafirilor, la fel ca și în Brașov, și nu de trandafirii care ar fi fost plantați aici. Abia în sec al XVIII-lea, locuitorii binevoitori ai acestui cartier au amenajat o grădină cu paturi de flori înconjurată de un gard din scânduri, după ce piață vitelor a fost mutată în față Porții Cisnadiei. Terenul împrejmuit a fost păstrat pană la mijlocul secolului trecut [XIX]; a fost numit și Kleiner Anger // Pajiștea Mică, pană când s-a impus numele Weinanger // Târgul Vinului, nume provenit de la comerțul cu vin care s-a desfășurat acolo. Scriitorul de cancelarie, Dollert, notează în cartea funciară de la începutul secolului al XVI-lea pentru zonă respectivă numele Rosenanger și Anger sau micul Anger(*). Un complex de clădiri ridicat mai târziu va desparte și mai mult cele două târguri.”
(*) „Pe lângă Rusenanger, scrie și Rossen Anger. O fi marcat acest loc ca târg de cai, în timp ce târgul de viței se afla pe str. Kälbergasse?” (traducere) [Întrucât cuvântul Ross înseamnă cal, s-ar putea ca această piață (Anger) să fi fost marcată de Dollert și ca târg de cai… mai ales că în apropiere se e ținea târg de viței, pe str. Kälbergasse // str. Vițeilor, astăzi str. Victor Tordăsianu.]
…
„Anger bedeutet einen Grasplatz, der dem vergnügen diente oder zur Abhaltung von Märkten benutzt wurde. Er umfasste den heutigen Wein- und Rosenanger, denn bis um die Mitte des 16. Jahrhunderts heißt es bloß „auf dem Anger“. Er ist der älteste Viehmarktplatz Alt-Hermannstadts gewesen. Später wurde er mit einer Dornenhecke umgeben, und davon kommt der Namen Rosenanger wie auch in Kronstadt und nicht von der Rosen, die hier etwa gepflanzt worden wären. Erst im 18. Jahrhundert haben die freundlichen Bewohner dieser Nachbarschaft ein mit „Blanken“ umgebenes Gärtchen mit Blumenbeeten angelegt, als der Viehmarkt bereits vor das Heltauertor verlegt worden war. Der umzäumte Platz hat sich bis in die Mitte des vorigen Jahrhunderts erhalten; er hieß auch Kleiner Anger, bis sich die Bezeichnung Weinanger durchsetzte von dem Weinhandel, der hier getrieben wurde. Der Teilungsschreiber Dollert aus der Wende des 16. Jahrhunderts kennt nur den Namen Rosenanger und Anger oder kleiner Anger(*). Später trennte ein Häuserblock die beiden Anger noch mehr.”
(*) „Er schreibt neben Rusenanger auch Rossen Anger. Sollte er damit diesen Platz zugleich als Roßmarkt gekennzeichnet haben, wärend der Kälbermarkt in der Kälbergasse lag?“ (textul original)

(Ilustrații din arhiva grupului Alt-Hermannstadt / Cartea de adrese din 1875 / Acuarelă de Juliane Fabritius-Dancu)

0