„Suburbiile și cartierele orașului Sibiu la începutul sec. al XX-lea // Hermannstädter Vorstädte und Stadtviertel Anfang des XX. Jahrhunderts“

Denumirile suburbiilor și cartierelor orașului Sibiu notate în harta editată 1911 de Asociația Carpatină Ardeleană / S.K.V. și denumirile românești din harta datată 1921.

Sibiul medieval avea patru porți principale de acces în cetate. Aceste porți erau orientate spre cele patru puncte (direcții) cardinale. Poarta Ocnei // Burgertor spre NORD, Poarta Gușteriței // Elisabethtor spre EST, Poarta Cisnădiei // Heltauertor spre SUD/sud-vest și Poarta Turnului // Sagtor spre VEST/vest-nord. Porțile se aflau de-a lungul centurii a patra de fortificații, sistem defensiv construit în a două jumătate a sec. al XV-lea și întărit cu rondele, bastioane, curtine și turnuri de apărare în sec. XVI-lea. Portița Leșurilor a fost spartă în zidul incintei a III-a pe timpul epidemiei de ciumă din anii 1553-1555, iar Poarta Leșurilor / Promenadei sau Poarta Nouă (Neutor) a fost amenajată abia 1787.

Poarta Ocnei ducea spre Ocna Sibiului, Slimnic, Mediaș, Târgu Mureș | Poarta Gușteriței spre Gușterița, valea Hârtibaciului, Agnita, Sighișoara, Făgăraș, Brașov / Moldova | Poarta Cisnădiei spre Mărginimea Sibiului, Valea Oltului / Țara Românească, Făgăraș, Brașov / Moldova | Poarta Turnului spre Mărginimea Sibiului, Alba Iulia, Cluj, Timișoara, Budapesta, Viena. Orașul Sibiu se afla la răscrucea a două drumuri principale; cel care lega nordul Transilvaniei de Țara Românească și cel care ducea din Banat spre Moldova de-a lungul Carpaților Meridionali.

Suburbiile orașului Sibiu s-au format în spațiul perimetral extra muros în fața celor patru porți principale de acces în cetate: Suburbia Turnului // Sagt-Vorstadt zona Bastionul Soldisch ~ Turnul Pielarilor (Ledererturm) | Suburbia Ocnei // Burger-Vorstadt zonae Turnul Pielarilor ~ Rondela Rotarilor (Wagnerbastei) | Suburbia Gușteriței // Elisabeth-Vorstadt zona Rondela Rotarilor ~ Bastionul Haller | Suburbia Cisnădiei // Heltauer-Vorstadt zona Bastionul Haller ~ Bastionul Soldisch. Cartierul Iosefin // Josefstadt / Josefvorstadt s-a construit în zona Citadelei nerealizate (vezi delimitările suburbiilor marcate/trasate în harta S.K.V. din anul 1911).
În cartea de adrese „Gassen- und Häuser-Verzeichniss der Stadt Hermannstadt“ (c.1875) sunt enumerate cartierele orașului Sibiu cu numele străzilor, numerele clădirilor (numerotare veche și nouă) și numele proprietarilor.

Din sistemul de fortificații ale orașului medieval făceau parte (pe lânga zidul centurii a IV-a cu rondele, bastioane, curtine și turnuri de apărare) și șanțuri, valuri de pământ, canale de apă, numeroase lacuri și iazuri, amenajate extra muros. Apele canalului Mühlkanal, canalului Seviș și pârâului Trinkbach proveneau din râului Cibin și râul Seviș/Șteaza. Existența primelor lacuri și canale este atestată documentar deja în sec. al XV-lea. Aceste lacurile erau intreținute și îngrijite de breslele sibiene. La sfârșitul sec. al XVII-lea au fost desființate primele lacuri iar 1781 magistratul sibian a hotărât astuparea tuturor lacurilor și iazurulor existente.
Zonele suburbiilor aflate în afara zidurilor de apărare erau ocupate de terenuri necultivate, pășuni dar și spații plantate, parcele de grădini, gospodării maierene „Meierhöfe“, avand un pronunțat caracter rural. O fermă maiereană menționată în Cronica lui Emil Sigerus a fost cea a lui Binder (Binderische Meierhof) distrusă în data de 4 octombrie 1697 de un incendiu devastator cu victime omenești.
O hartă din anul 1751 vizualizează spațiul extra muros, cu drumuri și parcelări existente la mijlocul sec. al XVIII-lea, din fața Porții Turnului, Ocnei si Gușteriței. În fața Porții Cisnădiei apare Citadela nerealizată.

Prin ridicarea complexului de clădiri Theresianum cu locuințe destinate transmigranților protestanți austrieci „Landler“ din Austria Superioară (Oberösterreich), adepți ai confesiunii evanghelice luterane, (1750-1754), Orfelinatului romano-catolic (1754-1767) înființat de iezuitul Franz Delpini 1767 și Bisericii Sf. Elisabeta (1767-1771) din ordinul împărătesei Maria Theresia în zona Retranchement-ului, s-a creat nucleul viitorului cartier din fața Porții Ocnei – Cartierul Terezian // Theresienstadt / Theresianum Viertel.

După extinderea urbană în zona suburbiei Poarta Ocnei a urmat foburgul din fața Porții Cisnădiei. 1773 s-au vândut primele 33 de parcele de teren situate în zona unde era planificată Citadela nerealizată, înființându-se primului cartier sibian extra muros – Cartierul Iosefin // Josefstadt / Josefvorstadt.

În ultimile două decenii ale sec. al XVIII-lea s-au construit trei biserici în perimetrul extra muros: Biserica Sf. Petru şi Pavel (Biserica dintre brazi) 1778-1788 în suburbia Poarta Turnului, Biserica “Buna Vestire” (Biserica din groapă) 1788-1789 în suburbia Poarta Cisnădiei și Biserica Sf. Luca (biserica de cartier a măierilor) 1791 în suburbia Poarta Ocnei.

În planul orașului Sibiu „GRUNDRISS der Siebenb. sächsischen Hauptstadt Hermannstadt“ 1829 apar notate primele patru suburbii cu denumirile din vremea respectivă: Suburbia/cartierul Josefin „Josephvorstadt” din fața Porții Cisnădiei | Suburbia cu „țigănia“ din fața Porții Turnului „Sagthorvorstadt u. Ziganie” | Retranchement-ul din fața Porții Ocnei „Retrenchement” | Suburbia Elizabeta (Gușteriței) „Elisabethvorstadt“ cu grădinile „Gärten“ din zona Porții Elizabeta și grădinile amenajate între bastionul Haller și bastionul Cisnădiei.

În harta din 1845 sunt consemnate cartierele extramuros, existente și cele noi create în fața Porții Turnului și Porții Ocnei, iar în planul din 1859 apar și cartierele din fața Porții Cisnădiei și Cartierul Terezian // Theresianum Viertel.

1853 a fost parcelat terenul de lângă bastionul Haller, pe care se afla grădina baronului Karl von Brukenthal. Despre această grădina, Brukenthalsche Garten, Johann Böbel notează 1882: „La începutul anilor ’50 grădina intră în proprietatea orașului. Dâmbul de pământ din fața bastionului Haller este înlăturat și pe locul nivelat se construiește Spitalul orășenesc „Franz Joseph“. Spitalul nou a fost ridicat pe spațiul grădinii Brukenthal, aflat în partea sudică, între bastionul Haller și vechea stradă spre Nocrich.“

La sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea s-au efectuat parcelări noi de terenuri aflate în spațiul perimetral extramuros. Între 1891 și 1913 au fost amenajate șase zone rezidențiale:
1891 a fost parcelat terenul situat lângă bastionul Haller cunoscut sub denumirea Cartier de vile Hallerwiese // Villenviertel Hallerwiese („Hallerwiese“ tradus mot a mot: Pajiștea Haller). Cartierul se afla între str. Lucian Blaga, Izvorului, Hegel și str. Ștefan cel Mare.
1892 a fost parcelat terenul Conrad / Conrad Wiese / Conradwiese. Terenul Conradwiese sau Conrad’scher Wiese (Pajiștea lui Conrad) se afla între str. Câmpului și str. Praga, cu centrul în zona Piața Cluj // Conrad Platz (Konradplatz).
1898 a fost parcelat terenul Binder / Binder Wiese / Binderwiese. Terenul Binderwiese (Pajiștea lui Binder) era situat în vecinătatea depozitului de praf de puscă. Acest depozit exista pe arealul unde se află astăzi Școala de Aplicație Pentru Artilerie Terestră și Artilerie Antiaeriană „Ioan Vodă“.
1900 a fost parcelat terenul Töpfererde. Terenul Pământul Olarilor se afla între str. Moldovei, Theodor Neculiță și str. Dobrogei.
1903 a fost parcelat terenul Fonn / Fonn Wiese / Fonnwiese. Terenul Fonnwiese, Fonn’sche Wiese (Pajiștea Fonn) sau Fonn’scher Grund, se afla între str. Hegel, Bâlea și str. Ștefan cel Mare.
1913 a fost parcelat terenul Rosenfeld. Terenul Rosenfeld era situat între str. Ștefan cel Mare, Călțun și str. Negoiu.

Terenul Drotleff / Drotleff  Wiese / Drotleffwiese (Pajiștea Drotleff) se afla între str. Gheorghe Șoima, Martin Hochmeister / Luarea Bastiliei, Avrig și str. Cristian / Galeș, lângă „Școala de Cadeți de Infanterie“ (orășenească) a armatei austro-ungare // Städtische K.u.K. Infanterie-Kadettenschule, inaugurată în 24 octombrie 1909, astăzi Școala de Aplicație Pentru Artilerie Terestră și Artilerie Antiaeriană „Ioan Vodă”. În harta S.K.V. din 1911 terenul Drotleff Wiese apare sub denumirea de Cartierul de vile lângă parcul Sub Arini // Villenviertel nächst dem Erlenpark.

Într-o hartă din 1934 sunt marcate următoarele terenuri parcelate:
Terenul Fabritius Grund (str. Fagului)
Terenul Fabritius Grund (str. Emile Zola)
Terenul Lohmühl Grund / Terenul Moara de Scoarță (str. Teilor)
Terenul H.E.W. Grund / Terenul U.E.S. Uzina Electrică din Sibiu (str. Băicoi)
Terenul Orendi Grund (str. Ciocârliei)
Terenul Stern / La Steaua (Piața Crișan)
Terenul Imbăruș (str. Ecaterina Teodoriu)
Terenul Vidrighin (str. Vasile Alexandri)
Terenul Măcelar (str. Păcii)
Terenul Demar (str. Călugăreni)
Terenul Michaelis Grund (str. Călțun)
Terenul Selbsthilfe Grund 1 (str. Mirăslău)
Terenul Selbsthilfe Grund 2 (str. Aleea Șteaza)
Terenul Selbsthilfe Grund 3 (str. Paltinului)
Terenul Schieb Grund (str. Ion Budai Deleanu)
(sursa ilustrațiilor: arhiva grupului Alt-Hermannstadt)

0