„Sibiu ~ mori de apă, joagăre, pive de-a lungul canalului superior și inferior „Schewis” / pârăul Șevis și canalului „Mühlkanal” / râul Cibin (I-II)“

Mori de apă, joagăre și pive construite în Sibiu între secolele XIV – XIX. ~ detalii din hărțile orașului Sibiu 1699, 1751, 1858 și 1875.
Instalațiile hidrotehnice construite intra-muros și extra-muros în Sibiu se aflau pe canalele amenajate pentru alimentarea lacurilor situate extra-muros cu apă curgătoare. Lacuri făceau parte din sistemul de apărare al orașului Sibiu. Apa canalelor sibiene era folosită ca sursă de apă potabilă, pentru uz casnic, în industria meșteșugareasca, alimentară și de asemenea ca sursă de energie cinetică pentru a pune în funcțiune morile din incinta cetății și imprejurime.

În orașul medieval Sibiu au existat două sisteme de canale cu apă curgătoare provenită din râuri de munte: Canalul Morilor alimentat cu apa râului Cibin, aflat în partea nord-vestică, nordică și nord-estică a orașului și cele două canale secundare ale pârâului Seviș / Trinkbach / Zigeunerbach alimentate cu apa provenită din iazul de la Rășinari, aflate în partea sud-vestică, sudică și sud-estică a orașului. Apa canalului superior Seviș (numit și Trinkwasser Kanal / Canalul cu apă de băut) a fost folosită în trecut și ca sursă de apă potabilă.

Canalul Morilor // Mühlkanal ~ În partea vestică și nord-vestică a orașului medieval se afla Canalul Morilor // Mühlkanal alimentat din apele râului Cibin. Canalul pornea de la stăvilarul din Turnisor, curgea paralel cu râul Cibin, traversa zona cunoscută sub denumirea de Pajiștea Măcelarilori // „Fleischhauerwiese“ (astăzi partea nordică a Cartierului Ștrand) pe lângă Stadionul Voință, str. Poet Vasile Carlova spre str. Tudor Arghezi – Aleea Filozofilor și str. Dârstelor unde se ramifica îin doua brațe.
Un braț curgea extra muros prin fața Porții Turnului // „Sag“, pe lângă Aleea Studenților spre Poartă Ocnei // „Burger“ și zona str. Nicolae Teclu. Cealaltă ramificație intra în oraș pe sub Turnul Dogarilor // „Fassbinderturm“ de unde curgea spre moara de pe str. Turnului și mai departe pe str. Valea Mare / Plopilor / Vopsitorilor. Pe str. Vopsitorilor traversa curtea de la nr.16 și str. Zidului pentru a ieși din oraș prin zidul centurii a IV-a între Turnul Zidarilor și Poarta Ocnei (loc unde se unea din nou cu apele canalul Mühlkanal). Canalul Mühlkanal se revarsa în Cibin în zona Moara de Scoarță, astăzi Cartierul Lupeni / Reșița 2.
Între râul Cibin și zidul centurii cetății existau lacuri alimentate cu apele canalul Mühlkanal. De exemplu Lacul Țesătorilor // „Weber-Teich“, care se afla între Poarta Ocnei și Rondela Rotărilor.

A nu se confunda Râul Seviș cu Pârâul Seviș. Răul Seviș curge în valea Sevișului de la Rășinari spre Șelimbăr unde se varsă în râul Cibin. În zona Șelimbăr râul Seviș este cunoscut și sub denumirea de râul Sebeș. Părâul Seviș curge prin Pădurea Dumbravă Sibiului (Junger Wald), Valea Aurie (Goldtal), Valea Arinilor (Erlental) din parcul Sub Arini (Erlenpark) spre str. Z. Boiu, Biserica din Groapă, str. C. Brâncuși, str Gimnasticii, str. Izvorului și cartierul Lazaret unde se varsă în râul Cibin.

Părâul Seviș // Schewis Bach / Hermannstädter Bach / Trinkbach sau Zigeunerbach era alimentat cu apa din iazul de la Rășinari provenită din râul Șteaza (și râul Caselor după harta din 1700). Apa pârâului Seviș a fost folosită pentru amenajarea lacurilor extra muros din partea sud-vestică a orașului medieval, lacuri care făceau parte din sistemul de fortificații a cetății (de exemplu lacul Croitorilor) dar și ca sursă de energie cinetică pentru morile orașului.
Cantitatea de apă adunată din izvoarele din zona Parcul Natural Dumbrava Sibiului, cum ar fi izvorul Fântână Hoților din zona Fabricii de Covoare Dumbrava, nu ar fi ajuns pentru a garanta un debit constant de apă necesar pentru a pune în funcțiune instalaţiile hidrotehnice din Pădurea Dumbrava, Valea Aurie, parcul Sub Arini și zona cetății! În Pădurea Dumbrava au existat în trecut pe cursul pârăului Seviș, între Fabrica Dumbrava si lacul Dumbrava, astăzi zona Parcul Natural Dumbrava Sibiului, 8 mori și pive de apă, care aparțineau orașului Sibiu sau breslelor sibiene.
Amonte de digul de pământ – ulterior viaduct, rambleu tramvai – pârăul se numea Schewis Bach sau Schewesbach (Pârâul Seviș) dar și Hermannstädter Bach (Pârâul Sibian) și Trinkbach. Aval de digul de pământ pârăul Seviș este cunoscut sub denumirea de Trinkbach (Pârâul cu apă de băut) și Zigeunerbach (Pârâul Țiganilor).
Paralel cu pârâul Seviș/ Trinkbach au fost amenajate de-a lungul timpului două canale de apă: Canalul superior Seviș (Obere Schewiskanal) și Canalul inferior Seviș (Untere Schewiskanal).

Canalul superior Seviș // Obere Schewiskanal numit și Marele pârăiaş Seviș // Großer Schewisbachl sau Trinkwasser Kanal (Canalul cu apă de băut) izvorî din Pârâul Seviș amonte de lacul Dumbrava (vezi harta din 1893) și curgea prin Valea Aurie paralel cu aleea amenajată la marginea vestică a văii. Apa canalului punea în funcțiune moara orășenească cu sită Schreyer (Städtische Beutelmühle Schreyermühle) și moara orășenească de pulbere (Städtische Pulvermühle). După bifurcația din zona Vadul Vacii (Kuhfurt) canalul superior ajungea în zona parcului Sub Arini unde curgea paralel cu strada Schewis // Seviș, astăzi Bd. Victoriei, spre Poarta Cisnădiei. În fața Porții Cisnădiei canalul se ramifică în mai multe brațe. Un braț traversa parcelele aflate între str A. Șaguna și str. G. Barițiu și se vărsa în Canalul Morilor sub bastionul Soldiș în zona Aleea Filozofilor. Apa canalului superior punea în funcțiune moara Neumühle, moara orăşenească lângă Soldiş (Städtische Mühle am Soldisch) și moara orăşenească cu sită sub Soldiş (Städtische Beutelmühle unterhalb des Soldisch) aflate pe str. A. Șaguna. De la aceste trei mori se trage denumirea germană a străzii A. Șaguna: Mühlgasse – str. Morilor! Atenție: a nu se confunda str. Morilor; în limba germană str. Heidengasse (tradus în limba română: str. Luncii) cu str. A. Șaguna; în limba germană str. Mühlegasse (tradus în limba română: str. Morilor).
Alt braț curgea prin Parcul Astra (Stadtpark) spre bastionul Soldiș unde punea în funcțiune un joagăr și o moară cu piuă pentru argăsit/tăbăcit piele (Sägemühle und Weißgärber-Walkmühlen). După traversarea bastionului sub rondelă apa canalului superior se vărsa în Canalul Morilor în zona str. Dârstelor.
O parte din apa canalului superior traversa orașul medieval în rigole mediane amenajate pe străzile principale ale Sibiului.
Canalul superior a fost folosit și ca sursă de apă potabilă – vezi denumirea germană: Trinkwasser Kanal (Canal cu apă de băut). Apa canalului era limpezită în două lacuri decantoare amenajate în fața Porții Cisnădiei (zona vechiului parc Elizabetha) și transportată prin tuburi speciale spre fântânile cu țevi din oraș. Alimentarea cu apa potabilă a fântânilor cu țevi (Röhrenbrunnen) s-a relizat prin intermediul unor conducte speciale din lemn, formate din tuburi confecționate din trunchiuri de copaci (molid) prin scobire/perforare longitudinală și îmbinarea lor cu elemente/țevi din metal.

Canalul inferior Seviș // Untere Schewiskanal numit și Micul pârăiaş Seviș // Kleiner Schewisbachl a fost amenajat de breasla Pielarilor (Ledererzunft) în anul 1750. Canalul inferior, un braț al Canalului superior, pornea la bifurcația din zona Vadul Vacii (Kuhfurt) unde traversa Valea Aurie (Goldtal) pe digul de pământ – ulterior viaduct, rambleu tramvai! Canalul inferior curgea la marginea estică a parcului Sub Arini spre str. Şcoala de Înot unde alimenta bazinul Școlii militare de Înot și punea în funcțiune o moară aflată lângă grădina Schöpp (Mühle am Schöppischen Garten) pe panta spre str. Z. Boiu. Din Școala de Înot curgea spre Calea Dumbrăvii unde punea în funcțiune un Joagăr (Sägemühle & Schneidemühle) și un Joagăr pentru tăiat scânduri şi furniruri (Bretter- und Furnier Schneidemühle). După ce traversa Calea Dumbrăvii și str. R. Stanca ajungea pe str. L. Blaga unde punea în funcțiune o moara de scoarţă (Lohmühle) și un Joagăr (Bretter-Schneidmühle), anterior „Moara Cerbului” (Hirschmühle). Canalul superior se vărsa în pârăul Trinkbach în zona str. Izvorului.

Colaj relizat cu ajutorul hărților orașului Sibiu din 1699, 1751, 1858 și 1875 ~ Surse informații: “Ungarisches Magazin” din 1787 ~ Emil Sigerus (E.S.) – Otto Czekelius (O.C.) – Arold Panktatz (A.P.) – Johann Böbel (J.B.) și cărțile de adrese din 1875-1933

1 – Joagăr – str. Joagărului 2 / str. Lucian Blaga
// Bretter-Schneidmühle – Schneidmühlgasse nr 2 (? – ?)
2 – Moara de scoarţă – str. Joagărului 6 / str. Lucian Blaga
// Lohmühle – Schneidmühlgasse 6 (? – ?)
3 – Joagăr pentru tăiat scânduri şi furniruri – Calea Dumbrăvi 8
// Bretter- und Furnier Schneidemühle – Jungenwaldstrasse 8 (? – ?)
4 – Joagăr – Calea Dumbrăvi 16
// Sägemühle & Schneidemühle – Jungenwaldstrasse 16 (? – 2007)
5 – Moara „Neumühle“ – str. A. Şaguna 2 (Piaţă Unirii 8)
// „Neumühle“ – Mühlgasse 2 (Hermannsplatz 8) (? – 1876)
6 – Moara orăşenească (lângă Soldiş – zona Azilul de copii) – str. A. Şaguna 18
// Städtische Mühle am Soldisch (auf dem Platz des Kinderhorts) – Mühlgasse 18 (? – ?)
7 – Moara orăşenească cu sită (sub Soldiş) – str. A. Şaguna 20
// Städtische Beutelmühle (unterhalb des Soldisch) – Mühlgasse 20 (? – 2008)
8 – Moara orăşenească „Heidenmühle“ (moara de sus) – str. Morilor 1
// Obere Städtische Fruchtmühle „Heidenmühle“ – Heidengasse 1 (~1543 – ~1920)
9 – Moara orăşenească – str. Dârstelor 1 / Aleea Filozofilor
// Städtische Mühle – Walkmühlgasse 1 (? – ?)
10 – Moara cu piuă pentru pânzeturi – str. Dârstelor 6
// Walkmühle – Walkmühlgasse 6 (? – ?)
11 – Joagăr și „Moara preotului“ – str. Valea Mare / str. Turnului
// Sägemühle (1526-1534) und Mehlmühle / Fruchtmühle „ Pfarrersmühle“ (1534–1873) – Bachgasse / Saggasse
12 – Moara orăşenească „Burgermühle“ (de sus) – str. Ocnei 31-33
// Obere Städtische „Burgermühle“ – Basteiplatz 1 (~1400 – ?)
13 – Moara orăşenească „Burgermühle“ (de jos) – zona str. N. Teclu 35
// Untere Städtische „Burgermühle“ – Rosenfeld Gasse (~1400 – ~1850)
14 – Moara de scoarţă – str. Moara de Scoarţă 1
// Lederer-Lohmühle – Lohmühlgasse 1 (1367 – ?)
15 – Joagăr și Moară cu piuă pentru argăsit/tăbăcit piele (pe Soldiş)
// Sägemühle (1756 – 1781) & Weißgärber-Walkmühlen (auf dem Soldisch) (1781 – ?)
16 – Moara veche lângă grădina Schöpp – pe canalul între Școala de Înot și str. Zaharia Boiu
// Alte Mühle neben dem „Schöppischen Garten” am Kanal zwischen Schwimmschulgasse und Grabengasse (? – ?)
17 – Moara orăşenească cu cai – Piaţa Schiller (lângă Ospiciul creştin)
// Städtische Roßmühle – Auf dem Wiesenplatz (beim Christlichen Hospiz) (1659 – 1801)
?/ – Moara Nouă „Theresienstift“ – (?)
// Neue Mühle „Theresienstift“ (~1787 – ?)

1 – Joagăr – str. Joagărului 2 / str. Lucian Blaga // Bretter-Schneidmühle – Schneidmühlgasse nr 2 (? – ?)
Proprietar: Kessler Karl
Carte de adrese 1875 & 1882: proprietar Kessler Karl

2 – Moara de scoarţă – str. Joagărului 6 / str. Lucian Blaga // Lohmühle – Schneidmühlgasse 6 (? – ?)
Proprietar: Wolf Friedrich
Carte de adrese 1875: proprietar Wolf Friedrich
Carte de adrese 1882: proprieter Josef Möferdt

3 – Joagăr pentru tăiat scânduri şi furniruri – Calea Dumbrăvi 8 // Bretter- und Furnier Schneidemühle – Jungenwaldstrasse 8 (? – ?)
Proprietar: Göbbel Karl & Ikrich Josef
Carte de adrese 1875 & 1882: proprietari Göbbel Karl und Ikrich Josef

4 – Joagăr – Calea Dumbrăvi 16 // Sägemühle & Schneidemühle – Jungenwaldstrasse 16 (? – 2007)
Proprietar: Breasla Tâmplarilor // Besitzer: Tischler-Zunft
Carte de adrese 1875: proprietar Breasla Tâmplarilor // Besitzer: Tischler-Zunft
Carte de adrese 1882: proprietar: Asociaţia Tâmplarilor (Dulgherilor) // Eigentümer: Tischlergesellschaft
Carte de adrese 1885: proprietar: Wilhelm Jickeli
Moara „galbenă“ a fost demolată 2007

5 – Moara „Neumühle“ – str. A. Şaguna 2 / Piaţă Unirii 8 // „Neumühle“ – Mühlgasse 2 / Hermannsplatz 8 (? – 1876)
Proprietar: orașul Sibiu // Besitzer: Stadtgemeinde
Carte de adrese 1875: proprietarul clădirii Mühlgasse 2 și Hermannsplatz 8 – Schuster Josef
Carte de adrese 1885: Frohn Johann (Neumüller)
Moara Neumühle apartinea de cârciuma „Zum Neumüller“ (restaurant cu baie) si se afla pe parcela unde s-a construit 1876 „Palatul Habermann“.
< Moara „Neumühle“ (casa nr. 2) cu baie și crâșma „Zum Neumüller“ // Die Neumühle (Haus Nr. 2) mit einem Bad und einem Wirtshaus „Zum Neumüller“. (A.P.) >

6 – Moara orăşenească (lângă Soldiş – zona Azilul de copii) – str. A. Şaguna 18 // Städtische Mühle am Soldisch (auf dem Platz des Kinderhorts) – Mühlgasse 18 (? – ?)
Proprietar: orașul Sibiu // Besitzer: Stadtgemeinde
Carte de adrese 1875: proprietar orașul Sibiu // Besitzer: Stadt-Publikum (Mühle)
Carte de adrese 1885: morar: Morar Stan // Müller: Morar Stan
[1854 Joagăr pe str Şaguna 18 proprietar: S.B. Mühlsteffen // Holzschneidmühle, Besitzer: S.B. Mühlsteffen, Mühlgasse 18]
< Moara orășenească pe locul Azilului de copii // Die städtische Mühle auf dem Platz des Kinderhorts. (A.P.) >

7 – Moara orăşenească cu sită (sub Soldiş) – str. A. Şaguna 20 // Städtische Beutelmühle (unterhalb des Soldisch) – Mühlgasse 20 (? – 2008)
Proprietar: orașul Sibiu // Besitzer: Stadtgemeinde
Carte de adrese 1875: proprietar Orașul Sibiu // Besitzer: Stadt-Publikum (Mühle)
Carte de adrese 1885: morar Gräf Michael
Moara sub Soldiș, numită moara „Pelger“, a fost demolată în 22-23 și 29-30 martie 2008
< Moara cu sită (clădirea de la nr 20) // Die Beutelmühle (Haus Nr. 20). (A.P.) >

8 – Moara orăşenească de sus „Heidenmühle“ – str. Morilor 1 // Obere Städtische Fruchtmühle „Heidenmühle“ – Heidengasse 1 (~1543 – ~1920)
Proprietar: Fondul orăşenesc de milostenie // Eigentümer: Städtischer Almosenfond
Carte de adrese 1875: proprietar Fondul orăşenesc de milostenie // Eigentümer: Städtischer Almosenfond (Mühle)
Cartea de adrese 1885: morari Müller Johann și Streletzki Anton.
1543 – Orașul vinde moara pentru 300 de galbeni
Moara a fost închisă după primul Război Mondial
< 1660 / 18.1 Soldații lui Racoczi incendiază moara superioară Heidenmühle // 1660 / 18.1 Rakoczy brennt die obere Heidenmühle nieder (E.S.) >
< 1867 / 22.8 La moara superioară Heidenmühle se deschide un bazin de înot cu valuri artificiale // 1867 / 22.8 Bei der oberen Heidenmühle wird das Wellenbad eröffnet. (E.S.) >

9 – Moara orăşenească de jos – str. Dârstelor 1 / Aleea Filozofilor //Untere  Städtische Mühle – Walkmühlgasse 1 (? – ?)
Proprietar: orașul Sibiu // Besitzer: Stadtgemeinde
Carte de adrese 1975: proprietar Orașul Sibiu // Besitzer: Stadt-Publikum (Mühle)

10 – Moara cu piuă pentru pânzeturi – str. Dârstelor 6 // Walkmühle – Walkmühlgasse 6 (? – ?)
Proprietar: Breasla Pânzărilor // Inhaber: Tuchmacher-Zunft
Carte de adrese 1975: proprietar Breasla Pânzărilor // Inhaber: Tuchmacher-Zunft (Walke)

11 – Joagăr și moară de măcinat grâne „Moara preotului“ – str. Valea Mare / str. Turnului // Sägemühle (1526-1534) und Mehlmühle / Fruchtmühle „ Pfarrersmühle“ (1534–1873) – Bachgasse / Saggasse
Proprietar: Parohia evanghelică (donație/danie) // Besitzer: Evangelischen Kirche (Stiftungsmühle)
Pe strada Turnului, colț cu Valea Mare se afla din ~1527(*) până 1873 o moară. În primii ani a fost gater/joagăr, după 1534 joagăr și moară de măcinat, și ulterior, până la demolare 1873, a funcționat ca moară de măcinat grâne (Mehlmühle). Moara era pusă în funcțiune de apele canalului Pârâul Mare // Großer Bach, alimentat din canalul Morilor // Mühlkanal. De la acest canal, „Großer Bach“, se trage numele străzii „Bach Gasse“ (strada Pârâului) astăzi str. Valea Mare.
În documentele vremii moara apare sub denumirea „Sag“: moara „Sag Mühle“ / lângă podețul „Sag Brech“ / pe strada „Sag Gasse“ / lângă poarta „Sag Tor“. Cuvântul german <Säge>, forma veche <Sag>, în dialectul săsesc <suách> (á=ă), înseamnă ferăstrău, deci: moara gater/joagăr de pe strada „Joagărului”, lângă Poarta „Joagărului”.
Moara era cunoscută sub numele de Pfarrersmühle – Pfarres Mül // Moara Preotului sau Popilor și aparținea bisericii Sfânta Maria (Stiftungsmühle), dar era cunoscută și sub denumirea de – moara românului – deoarece era dată în arendă unui morar român pe nume Bobeș. De la această moară se trage numele străzii Turnului: „Sag Gasse”. În harta orașului Sibiu din 1921 strada Saggasse (săsește <Suáchtgass>) poartă și denumirea str. Turnului. Din anul 1934 se numește str. Turnului.
(*) Se pare că moara Sag este mult mai veche. Existența unei mori „Sag“ este atestată într-un document / factură din sec. al XIV-lea: (?) „Qu. 2; 14. Jahrhundert: Die Rieser haben gefurt zu der Sag und die dazu gearbeitet haben“! ~ Sursă: Arnold Pancratz „Numele străzilor din Sibiu“ // „Die Gassennamen Hermannstadts“, carte tipărită 1935 la tipografia sibiană Krafft & Drotleff. Arnold Pankratz a preluat informația din cartea: „Quellen zur Geschichte Siebenbürgens aus sächsischen Archiven. I. Bd. Rechnumgen (1380-1516), Hermannstadt 1880″.
< 1873 / 9.1. Moara preotului de pe str. Sag (str. Turnului) se demolează // 1873 / 9.1. Die Pfarrersmühle in der Saggasse wird abgetragen. (E.S.) >

12 – Moara orăşenească „Burgermühle“ (de sus) – str. Ocnei 31-33 // Obere Städtische „Burgermühle“ – Basteiplatz 1 (~1400 – ?)
Proprietar: orașul Sibiu // Besitzer: Stadtgemeinde
Carte de adrese 1875: proprietar Orașul Sibiu // Besitzer: Stadt-Publikum (Mühle)
Carte de adrese 1882: proprietar Orașul Sibiu // Besitzer: Stadtgemeinde
Carte de adrese 1882: Roth Karl – morar
Moara a fost menționată deja la sfârșitul sec. al XIV-lea

13 – Moara orăşenească „Burgermühle“ (de jos) – zona str. N. Teclu // Untere Städtische „Burgermühle“ – Rosenfeld Gasse (~1400 – ~1850)
Proprietar: Breasla Olarilor // Töpferzunft
Moara a fost menționată deja la sfârșitul sec. al XIV-lea.
După Emil Sigerus se afla și o moară de măcinat grâne // Fruchtmühle lângă moara de la Poarta Ocnei // Burgertor (!?).
< 1720 / 2.8. Breaslei Olarilor i se permite construirea unei mori. // 1720 / 2.8. Der Töpferzunft wird die Errichtung einer Glättmühle gestattet. (E.S.) >
< În anii ’50 se închide și Moara de Jos (astăzi fabrica de spirt) // In den 50er Jahren ist auch die untere Mahl Mühle eingegangen (jetzt Spiritus Fabrick). (J.B.) >
< … și o moară de măcinat argilă, aflată avale de moara Burgermühle, construită 1720 de breasla Olarilor. // … und eine unterhalb der Burgermühle gelegene Glattmühle, die sich im Jahre 1720 die damalige Töpferzunft errichtet hat. (O.C.) >

14 – Moara de scoarţă – str. Moara de Scoarţă 1 // Lederer-Lohmühle – Lohmühlgasse 1 (1367 – ?)
Proprietar: Asociaţia Argasitorilori // Eigentümer: Rotgerber Genossenschaft
Carte de adrese 1875:
Carte de adrese 1885: Propietar – Asociaţia Argasitorilori // Eigentümer: Rotgerber Genossenschaft
Moară a fost cumpărată 1367 de breasla Argăsitorilor de la groful Peter von Heczeldorf.
< 1367 Breasla Argăsătorilor cumpără o moară de scoarță de la groful Peter von Hetzeldorf // 1367 Die Rotgerberzunft kauft vom Grafen Peter von Hetzeldorf eine Lohmühle. (E.S.) >

15 – Joagăr și Moară cu piuă pentru argăsit/tăbăcit piele (pe Soldiş) // Sägemühle (1756 – 1781) & Weißgärber-Walkmühlen (auf dem Soldisch) (1781 – ?)
Proprietar:
Morile se aflau pe bastionului Soldiş, la o cascadă lângă Depozitul de artilerie și Postul de paza militar // Auf dem Soldisch neben dem (ärarischen) Artillerie-Magazin und Militär-Wachhaus an einem Wasserfall
< 1756 se construiește un joagăr pe Soldiș // 1756 Auf dem Soldisch wird eine Sägemühle errichtet (E.S.) >
< 1781 se construiește o moară cu piuă pentru argăsit/tăbăcit piele „albă” pe Soldiș // „1781 Auf dem Soldisch wird eine Weißgärber-Walke errichtet“ > (E.S.)
< Din 1756 pana 1781 joagăr, după 1781 piuă (O.C.) >
[1689 / 15.8. Moara de pulbere de pe Soldiș explodează // 1689 / 15.8. Die Pulvermühle auf dem Soldisch fliegt in die Luft. (E.S.)]

16 – Moara veche lângă grădina Schöpp – pe canalul între Școala de Înot și str. Zaharia Boiu // Alte Mühle neben dem „Schöppischen Garten” am Kanal zwischen Schwimmschulgasse und Grabengasse (? – ?)
Moara se afla în zona Patinoarul Sibiu, pe canalul care curgea lângă gradina Schöpp, paralel cu straduța care face legătura între Școala de Înot și str. Zaharia Boiu. Apa canalului, o ramificație a Micului Canal Seviș, care alimenta în trecut bazinul de la fosta Școală de Înot, se vărsa în zona str. Zaharia Boiu în Pârâul Seviș, numit și Pârâul Țiganilor.
< Die alte Mühle befand sich an einem Wasserkanal, der entlang des Schöppischen Gartens, aus der Schwimmschulgasse hinunter in die Grabengasse floss, wo er in den Schewisbach, auch Zigeunerbach genannt, mündete. Das Wasser erhielt dieser Verbindungskanal aus dem Kleinen Schewiskanal, der für die Militär-Schwimmschule angelegt wurde >

17 – Moara orăşenească cu cai – Piaţa Schiller (lângă Ospiciul creştin) // Städtische Roßmühle – Auf dem Wiesenplatz (beim Christlichen Hospiz) (1659 – 1801)
Proprietar: Orașul Sibiu // Besitzer: Stadtgemeinde
< 1659 / 20.12 // 1659 / 20.12 Auf dem Wiesenplatz wird eine Roßmühle errichtet (E.S.) >
< 1801 Moara cu cai 1801 Die Roßmühle auf dem Wiesenplatz wird abgetragen (E.S.) >

?/ – Moara nouă „Theresienstift“ – (?) // Neue Mühle „Theresienstift“ (~1787 – ?)
Proprietar: „Theresienstift“ Mănăstirea Ursulinelor (?) // „Theresienstift“ Ursulinenkloster (?)
Mănăstirea Ursulinelor purta din 1773 denumirea „Theresienstift“. Se parea că Moara nouă a fost o donație/danie către mănăstire între 1773 și 1787 // Die Neue Mühle, genannt „Theresienstift“ war eine Stiftungsmühle das Ursulinenkloster, das nach 1773 den Namen „Theresienstift“ führte.

Fruchtmühle (*) = se numește o moară de măcinat grâne (traducerea „moară de fructe“ nu este corectă!)
Kunstmühle (*) = în a două jumătate a secolului al XIX-lea au început să apară mori, organizate ca întreprinderi industriale la scară mică, înzestrate cu o tehnologie nouă, mult mai eficientă decât cea tradițională care utiliza pietre de măcinat. Aceste mori erau dotate cu role din oțel sau fier. Aceste mori se numeau „Kunstmühlen”. Tradus mot a mot „mori de arta“. În acest context cuvântul german „Kunst“ înseamnă „tehnologie“!

Sursă informații: Emil Sigerus (E.S.) ~ Otto Czekelius (O.C.) ~ Arnold Pancratz (A.P.) ~ Johann Böbel (J.B.) și cărțile de adrese din 1875, 1882 și 1885. (fotografii din arhiva grupului Alt-Hermannstadt)