„Portița Leșurilor și drumul spre cimitir // Leichentürchen und Friedhofsweg“ (II)
Pentru o mai bună înţelegere a textelor traduse din limba germană, aici câteva precizări: cuvântul german Tür / diminutiv Türchen sau Türl (în dialectul săsesc vorbit la Sibiu: Dir / diminutiv Dirchen sau Dyrchen) înseamnă ușă!, cuvântul german Tor (săsește: Dier) înseamnă poartă! Deci acolo unde apare cuvântul „Leichentürchen“ este vorba de o poartă micuță (ușiță), o deschizătură în zidul incintei de fortificații… și ca atare trebuie înțeleasă acea trecere numită „Leichentürchen“ // „Portița Leșurilor”! Personal, sunt de părere că:
Portița Leșurilor // Leichen Türchen se afla la capătul străzii Filarmonicii // str. Kleine Erde (Pământul Mic).
Poarta Leșurilor // Leichen Tor se afla la capătul străzii Gheorghe Lazăr // Reissenfelsgasse.
Într-un articolul scris de arhitectul sibian Otto Czekelius despre bastionul Haller „Die Hallerbastei“, apărut 1976 în ziarul „Neuer Weg“, se găsește următoarea informație interesantă:
„În timpul lucrărilor de renovare a clădirii Maternității, aflată pe bastionul Haller, s-a descoperit că cea mai exterioară centură de fortificație (die äusserste Ringbefestigung) intră în perimetrul bastionului, cu alte cuvinte, zidul vechi al acestei centuri încă mai există, dar este acoperit cu pământul cu care a fost umplut spațiul bastionul, ceea ce înseamna ca bastionul a fost ridicat „peste“ o construcție mai veche (zid) și nu a fost amplasat „în fața“ acesteia! – Czekelius folosește aici expresia „Dieses Darüberstülpen und nicht Davorsetzen!“.
Dacă dăm crezare celor scrise de Johann Seivert 1792 în cartea sa despre cronologia primarilor sibieni / „Kurze Geschichte der Provinzial Bürgermeister von Hermannstadt in Siebenbürgen“, zidul exterior între bastionul Haller și Poarta Cisnădiei a fost ridicat 1552:
„1552 lies Haller die Stadt vor dem Leichenthürchen bis zum Haltauerthor, mit dem äusseren und mit Erde verschütteten mauer bevestigen“.
„1552 Haller a dispus să fie întărită fortificația orașului din fața Potiței Leșurilor până la Poarta Cisnădiei cu un „zid exterior, solidificat cu pământ“. Dacă interpretarea textului este corectă, J. Seivert susține că zidul exterior a fost ridicat împreună cu bastionul Haller ~1552. Asta ar însemna că Portița Leșurilor a fost spartă atât în zidul incintei cât și în zidul exterior doi ani mai târziu, în timpul molimei din 1554 ?… sau portița exista deja înainte de 1554, sau dl Seivert s-a inșelat. Se presupune că zidul exterior a fost ridicat în ultimul sfert al sec al XVI-lea, după terminarea bastionului de la Poarta Cisnădiei.
Singura hartă de care știu, în care Portița Leșurilor (în hartă numită Leichen Thor) apare poziționată exact în locul în care sunt de părere că se afla intradevăr trecerea spre cimitir, este cea din 1711~1732. În această hartă se vede spărtura / poarta / portița prin zidul centurii a III-a (vezi nr. 2) cât și trecerea prin zidul exterior spre cimitir… și drumul care ducea spre Nocrich
În harta lui Morando Visconti din 1699 se vede drumul și podul de lemn despre care scrie Sigerus! Acel drum pornea la zidul incintei a III-a!!!, trecea prin spațiul Zwinger și zidul exterior, traversa șanțul extra muros și se termina pe dâmbul de pământ în fața porții cimitirului evanghelic. Autorul hărții a confundat portița (leșurilor) cu poarta (cimitirul) poziționând-o fals, vezi numărul „5“!
Există o hartă a orașului Sibiu datată 1647: „Plan der Stadt Hermanstadt 1647” (de fapt este o copie realizată de K. Reinerth 1896). Dacă datarea „1647” este corectă, atuncea autorul hărții din 1699, atribuită lui Morando Visconti a știut de harta din 1647! În această hartă din 1647 apare o construcție –„turn?”– lângă zidul incintei a III-a în zona portiței, de unde pornea drumul spre cimitir! Acest „turn” alipit zidului centurii a III-a apare și în harta lui Visconti.
Drumul între zidul exterior al centurii orașului și cimitirul evanghelic apare și în Ridicarea topografică iozefină // Josephinische Landesaufnahme (denumită și „Prima ridicare topografică”) realizată între 1769–1773.
Cred că nu este corect să ignorăm unele informații, vizibile sau mai puțin vizibile, din documentele istorice care ne stau la dispoziție; hărți, cronici, cărți – lăsate moștenire de către cartografi, cronicari, istorici și arhitecți străini sau sibieni. (J.Böbel, A.Pankratz, E.Sigerus, O.Czekelius etc.)
În colaje mele despre Portița și Poarta Leșurilor am încercat să descriu și să localizez (cu ajutorul informațiilor cunoscute de mine) locul posibil și probabil în care s-a aflat trecerea spre vechiul cimitir evanghelic. Sunt convins că în diferite arhive, cât și în unele colecții particulare se află documente, cărți sau hărți din care reiese locul exact unde se afla Portița Leșurilor!
(sursa foto: „Alt-Hermannstadt“ / www.tribuna.ro)
Informații interesante despre Poarta Leșurilor / Portița Leșurilor / vechiul Cimitir Evanghelic / Grădina Brukenthal / Spitalul Habsburgic / Piața Verzelor și Bationul Haller se pot citi și la următoarele link-uri accesate:
LINK spre: Poarta Leșurilor și vechiul cimitir // Leichentor und alter Friedhof (I)
LINK spre: Poarta Leșurilor și vechiul cimitir // Leichentor und alter Friedhof (II)
LINK spre: Portița Leșurilor și drumul spre cimitir // Leichentürel und Friedhofsweg (I)
LINK spre: Bastionul Haller și Grădina Brukenthal // Haller Bastei und Brukenthalgarten (I)
LINK spre: Bastionul Haller și Grădina Brukenthal // Haller Bastei und Brukenthalgarten (II)
LINK spre: Bastionul Haller și ziduri de fortificație // Haller Bastei und Befestigungsmauern
