Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben

„Kurhaus Hohe Rinne (Einweihung 1894) // „Casa de Cură Păltiniş (Inaugurare 1894)“

Fotografii realizate pe terasa clădirii cunoscută sub denumirea de Casa de Cură Păltiniș // Kurhaus Hohen Rinne. Pe fațada clădirii se distinge firma inscripționată cu textul: „Siebenbürgischer Karpathen – Verein” // Asociația Carpatină Ardeleană. (Ilustrații din arhiva grupului Alt-Hermannstadt)

La 10 iunie 1894 Asociația Carpatină Ardeleană S.K.V. a inaugurat în munții din preajma Sibiului, pe un teren al comunei Cristian, prima Casă de Cură în climat de înălțime din Carpați – ”Kurhaus auf der Hohen Rinne”. Casa Turiștilor (1895), Căminul Medicilor (1898), Sanatoriul Militar (1898, cu extinderi în 1929 și 1939-1943), Schitul Păltiniș (1928), casele de vacanță ale unor persoane private construite în anii 1932-1944 și Casa Învățătorilor (1947) s-au adăugat în timp, conducând la dezvoltarea celei mai frumoase stațiuni de altitudine din Munții Carpați, numită de sași ”Hohe Rinne”, iar de români ”Păltiniș”.

Mari personalități, în principal din comunitatea sașilor, au contribuit la înființarea stațiunii în 1892-1894 și apoi la dezvoltarea ei în primii săi ani – Carl Conradt, Julius Pildner von Steinburg, Robert Gutt, Gustav Conrad, Gustav Kiszling, Andreas Berger, August Roland von Spiess, Karl Ungar, Gustav Lindner, Josef Georg Konnerth. Proiectate de inspectorul forestier Gustav Conrad, ridicate de specialiști români în construcții din lemn conduși de meșterul rășinărean Șerban Cruciat, primele clădiri de la Kurhaus ”Hohe Rinne” au adus în Munții Cibinului frumoasa arhitectură alpină tiroleză a acelei vremi.

Un rol important în dezvoltarea interbelică a stațiunii l-au avut Mitropolitul ortodox al Ardealului – Nicolae Bălan (ctitor al Schitului Păltiniș), generalii Henri Cihoski și Ioan Ilcușu (inițiatori ai extinderilor Sanatoriului Militar), primarul Sibiului Eugen Piso (cel care a aplicat Reforma Agrară la Păltiniș, oferind loturi pentru construcție unor personalități sibiene), promotorul cooperației ardelene Ioan Ciolan (inițiatorul Casei Învățătorilor). Dr-ul Karl Ziegler, soția sa, Margarethe și cei trei copii ai lor, familia Episcopului luteran Friedrich Mueller-Langenthal, guvernatorul B.N.R. Ion I. Lapedatu, campionul de schi Rolf Speck și familia sa, familiile industriașilor sibieni Viktor Hess și Leonhard Pantle, Emilia Rațiu, fiică a liderului memorandist, dr-ul Ioan Ittu, prefecții Nicolae Regman și Coriolan Ștefan, Erna Bedeus von Scharberg, Geza von Jakots, notarul Lionel Blaga, avocatul Liviu Turcu și nu în ultimul rând credinciosul intendent timp de o jumătate de secol al Casei de Cură – Michael Zeck (”Misch”) au marcat istoria stațiunii în perioada ei interbelică. Familii destoinice de cabanieri – Johann Renten, Adalbert Colceriu, Holzinger, au sfințit an de an locul prin munca și corectitudinea lor.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, preluând prin licitație de la comuna Cristian concesiunea primelor clădiri ridicate la Păltiniș, Universitatea ”Regele Ferdinand I” din Cluj, refugiată la Sibiu după dictatul de la Viena, a scris foarte frumoase file în istoria stațiunii, înființând Căminul de Munte Păltiniș și dezvoltându-l prin strădania unor mari personalități ca rectorul Iuliu Hațieganu, prorectorul Ioan Lupaș, profesorii Leon Daniello, Aurelian Ionașcu, Ioachim Crăciun, Ion Gavrilă. Denumiri precum Izvorul ”Dorul Clujului” și ”Calea studenților” au rămas și azi relicve ale acelor vremuri de bejanie ale studenților clujeni în munții lui Octavian Goga.

Naționalizările comuniste și abuzuri de tot felul au făcut ca stațiunea să decadă până pe la jumătatea anilor 1950. Ulterior, dragostea pentru munte, pentru sporturile de iarnă și pentru drumețiile verii, a readus Păltinișul la nivelul unei micuțe dar foarte iubite stațiuni montane unde mii și mii de oameni au putut să-și caute sănătatea, bucuria și un strop de libertate. Mari personalități culturale ca Lucian Blaga și Constantin Noica au înnobilat stațiunea prin prezența și creația lor.

Jaful post-decembrist, problemele legate de statutul proprietății și debusolarea generală în materie de turism au aruncat o vreme stațiunea pe toboganul decăderii.

Salvarea clădirilor Casei de Cură Păltiniș, cele mai vechi cabane turistice din Carpați, prin declararea lor Monument Istoric în 1997 ca urmare a unei acțiuni pe care am inițiat-o la Cluj, cu participarea Forumului Democrat German, a mai conservat ceva din farmecul de altădată al celei considerată cândva cea mai frumoasă stațiune montană de la răsărit de Karlovy Vary.“

Text: MIRCEA DRAGOTEANU „A fost odată Hohe Rinne“.

Eine Antwort schreiben

Deine E-Mail-Adresse wird nicht veröffentlicht. Erforderliche Felder sind mit * markiert