„Centuri de fortificații ale orașului Sibiu ~ secolele XII-XIX // Hermannstädter Befestigungsringe ~ zwischen XII. und XIX. Jahrhundert“ (II)
Acest colaj ilustrează întrebări! Ideea realizării acestui proiect s-a născut în urma unei plimbări virtual 3D cu mașina google earth deasupra orașului Sibiu, de-a lungul pantei de teren între Orașul de Sus și de Jos, pornind din Piața Aurarilor (Fingerlingsplatz) spre Spinarea Câinelui (Hundsrücken) și Bastionul Soldisch (Soldischbastei) via Biserica Azilului (Spitalkirche) și str. Moș Ion Roată / str. Rațelor (Entengasse). Inițial căutasem, prin vizualizarea virtuală 3D, o explicație optică și plauzibil pentru poziția neobijnuită a Turnului de fortificație din spatele clădirii Piața Mică nr. 23 față de zidul centurii a II-a / III-a.
Dar în loc de răspunsuri m-am trezit cu întrebări legate de ~
~ anomalia aliniamentului stradal în zonă str. Ocnei (Faurului nr. 16) nr. 10 și str. Turnului nr. 3B și nr. 10, provocată de parcelele străzilor Târgu Vinului și Faurului…
~ forma parcelei / clădirii str. Ocnei nr. 6…
~ cursul străzii Ocnei în zona Piața Mică față de tronsonul nord-estic al zidului primei incinte de fortificație și față de turnul de poartă al centurii a II-a, Turnul Sfatului…
~ existența unui drum de acces pentru traficul greu dinspre orașului de jos, zona Piața Dragoner (Dragonerwache), spre platoul superior, astăzi Piața Mică (Kleiner Ring), înainte de a se construi centura a doua?…
~ traseul inițial al tronsonul vestic al zidului primei incinte, între vechea biserică și drumul care urca spre platou (astăzi Pasajul Pempflinger)
~ poziția turnului din curtea Casa Altemberger față de zidul centurii a III-a de fortificații și legătura acestui turn în constelația cu turnul din Piața Mare nr. 10 Casa Haller și cel de la nr. 13 Casa Lutsch…
~ apariția unui pasaj / străduță / legătură posibilă între str. Movilei (Neustift) și str. Konrad Haas (Poschengasse)… din Piața Aurarilor (Fingerlingsplatz) spre str. Moș Ion Roată (Entengasse) zona Groapa cu Lei (Löwengrube)! Acest drum ipotetic, această delimitare / demarcație vizibilă între parcelele din zona respectivă, ar putea rezulta din existența unei construcții de fortificație disparută – de exemplu palisadă din grinzi de stejar – o extindere posibilă a centurii a III-a spre Orașul de Jos cu scopul de a include zona Bisericii Azilului în spațiul fortificat al orașului Sibiu.
Centuri de fortificații
Prima incintă fortificată a fost ridicată la sfârșitul secolului al XII-lea în jurul unei biserici construită în stil romanic, de tip bazilical. În interiorul centurii (astăzi Piața Huet) se afla un cimitir, despre care Johann Böbel notează 1883: Huetplatz, früher Friedhof genannt // Piața Huet, în trecut numit Cimitir. Se presupune că Turnul Scărilor (existent și azi) și Turnul Preoților (de fapt: Turris Praetorii / Turnului Comitelui, demolat 1898) făceau parte din prima incintă de fortificații. În colțul nordic, lângă Podul Minciunilor, se afla (probabil) un al treilea turn. Arhitectul Otto Czekelius era de părere că în zona pasajului care leagă Piața Huet de Piața Mică (trecere boltită cunoscută azi sub denumirea Gaura Pantofarilor // Schusterloch) se afla încă un turn de apărare.
Centura a II-a a fost ridicată între 1224 și 1241 (s-ar putea să fi fost finalizată abia la sfârșitul secolului al XIII-lea) și înconjura spațiul cunoscut astăzi sub denumirea de Piața Mică și Piața Huet. Turnul Sfatului datează din această perioadă. Turnul Scării Aurarilor, cu pasaj de trecere spre Piața Aurarilor, a fost ridicat mai târziu, probabil la mijlocul secolului al XVI-lea împreună cu centura a III-a. Argumentele care susțin această teză se bazează pe faptul că turnurile sunt total diferite din punct de vedere al construcției / materialului folosit și a stilului arhitectural: Turnul Sfatului este construit din piatră în stil romanic, Turnul Scării Aurarilor în stil gotic și din cărămidă.
Centura a III-a a fost ridicată între 1357 și 1366 și apăra orașului de Sus. Din această perioadă s-au păstrat Turnul de poartă pe str. A. Odobescu și două turnuri pe str. Cetății; Turnul Archebuzierilor și Turnul Dulgherilor. Se presupune că Turnul Olarilor a fost construit pe zidul incintei a III-a un secol mai târziu, împreună cu fortificațiile centurii a IV-a.
Centura a IV-a a fost ridicată / finalizată 1457. Din acest an datează un decret al Consiliului Sibian privind repartizarea turnurilor de poartă în grija breslelor. Astfel știm că Poarta Cisnădiei a fost dată în grija breslei măcelarilor // Fleischhauer-Zunft, Poarta Turnului în grija breslei croitorilor // Schneider-Zunft, Poarta Ocnei în grija breslei cizmarilor // Schuster-Zunft și Poarta Elisabetha în grija breslei cojocarilor // Kürschner-Zunft.
