Alte Fotografien // Fotografii vechi

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Alte Fotografien // Fotografii vechi

    „Obere Promenade“ // „Promenada Superioară | Promenada de Sus”

    În această fotografie rară se vede Promenada Superioară sau Promenada de Sus // Obere Promenade fotografiată de notarul sibian Theis Gustav în ziua de 14 aprilie 1896 oră 14:30. Promenada Superioară se afla între str. Berăriei şi str. Independenţei pe dâmbul de pământ, astăzi parcul Corneliu Coposu. Fotograful amator Theis a fotografiat aleea dinspre capătul sudic al promenadei. Marea Glorietă se afla în partea dreaptă a fotografului. La capătul opus al promenarei se vede Templul Latzel. Pe partea dreaptă a promenadei se recunoaștem gardul vopsit în alb al Pavilionului Elvețian – Gaudenz. Fotografie din colecția personală.

    Theis Gustav – senator și viceprimar al orașului Sibiu – a fost cel care a propus și înființat împreună cu renumitul fotograf sibian Emil Fischer și Guido von Kováts, Béla Hanák, Hermann Wagner în data de 17 noiembrie 1904 Fotoclubul Sibiu // Photoklub Hermannstadt.

    În anul 1818 s-a construit din ordinul baronului Kienmyer în fața Turnului Gros, pe dâmbul de pământ al Promenadei superioare, un mic templu numit „Concordia“. Mai târziu, templul a primit numele „Latzel”, după medicul Dr. Josef Latzel.

    La capătul sudic al promenadei se afla marea „Glorietă“ demolată 1879. „Glorieta avea formă pătrată cu un acoperiș (cupolă) susținut de 20 de stâlpi. În mijloc, pe un podiu, se afla o masă mare rotundă cu bănci. Bănci se aflau și pe cele 4 lațuri ale Glorietei. Podeaua era pavată cu pietricele în monturi din cărămizi formând stele mici. Interiorul cât și cupola erau în întregime pictate. Pină la sfârșitul anilor ’30 se țineau de 1 mai concerte lângă fântâna arteziană din fața monumentului Impăratului. În caz de ploaie orchestra cânta în față publicului în Glorietă.“
    La 1 iulie 1852 cofetarul Gaudenz a deschis pe Promenada superioară noul „Pavilion Elvețian”. Între 1881-1882 a fost renovat templul Latzel. În interior a fost împodobit cu picturile profesorului Dörschlag iar în exterior a fost înconjurat cu un grilaj.

    Promenada Inferioară sau Promenada de Jos (Promenada Mare) se afla între Cazarma de Infanterie (Cazarma 90) şi Poarta Leşurilor (numită și Poarta Promenadei // Promenaden Tor) în zona B-dul Corneliu Coposu. În unele surse apare doar sub denumirea de Promenada Mare // Große Promenade. De-a lungul timpului a purtat diferite denumiri: Promenada (1943) / Promenada Invalizilor (1947) / B-dul 23 August (1949) / B-dul Spitalelor (1990) și astăzi B-dul Corneliu Coposu (1996). Prelungirea drumului de la Poarta Leșurilor până la str. Sării // Salzgasse (astăzi str. Constituției) se numea str. Cetății // Basteigasse dar și Promenada Invalizilor și aparține astăzi de B-dul Corneliu Coposu.
    Promenada Superioară sau Promenada de Sus se afla între str. Berăriei şi str. Independenţei pe dâmbul de pământ, astăzi parcul Corneliu Coposu.
    Promenada aflată între Turnul Dulgherilor și Cazarma de Infanterie, în spațiul numit Zwinger, între zidul centurii a III-a și zidul exterior se numea Promenada Mică, astăzi Parcul Cetății.

    LINK spre „Promenada Inferioară și Promenada Superioară // Untere und Obere Promenade” (I)

    LINK spre „Promenada Inferioară și Promenada Superioară // Untere und Obere Promenade” (II)

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Alte Fotografien // Fotografii vechi,  Theodor Glatz

    „Jugendliche in sächsicher Tracht“ // „Tineri în port popular săsesc“

    Fotografia „Tineri în port popular săsesc“ a fost realizată în atelierul lui Theodor Glatz.
    Theodor (Tivadar) Glatz s-a născut la Viena pe data de 10 decembrie 1818 și a decedat la Sibiu la 3 aprilie 1871. Theodor a fost fiul lui Jakob Glatz (1776-1831), scriitor, pedagog și teolog renumit, de etnie germană din regiunea Țips (Zips) Slovacia. Fratele lui Theodor, Eduard Glatz (1812-1889) a fost un cunoscut publicist la Budapesta, iar sora lui Theodor, Mathilde (von Asbóth) a fost pictoriță. Fiica Mathildei, Kamilla (Camilla) a moșteni 1871, împreună cu sora ei, atelierul unchiului Theodor Glatz. Din 1875 până în 1897 atelierul a fost în posesia Kamillei Asbóth. În anul 1897 atelierul fotografic a fost cumpărat de Emil Fischer. (sursă: Julius Bielz „Die Graphik in Siebenbürgen” / 1947 Sibiu – Hermannstadt, Gedruckt in der Offizin der Corvina-Druckerei.)

    „În anul 1853 Theodor Glatz deschide împreună cu Anton Fiala (1812-1863?, pictor și fotograf din Boemia) primul atelier fotografic permanent în Sibiu. În calendarul lui Benigni „Benigni´s Volkskalender“ din 1853 Theodor Glatz apare ca „pictor academic și profesor de desen“ la adresa: Kleiner Platz – Piața Mică nr. 426 / nr. 24, astăzi nr. 23. Anton Fiala apare ca „portretist și pictor academic“ la adresa: Franziskanergasse – Șelarilor nr. 5. În anul 1854 Glatz și Fiala se despart.
    După Sigerus „primul atelier fotografic din Sibiu“ a fost întemeiat de Theodor Glatz împreună cu elevul și prietenul său Karl (Károly) Koller (1838-1889), care se afla 1853/54 la Sibiu! Se presupune că Glatz a fost ajutat la colorarea și retușarea fotografiilor de Johann von Agotha (1808-1880), colaborare documentată pentru perioada între 1854 și 1859. În atelierul lui Glatz au lucrat (cu mare probabilitate) și pictorul Albert Schievert (1826-1881), fotograful Alexander Maierhof (1828-1871), Johann Nicklas (1832-1878) și Friedrich Kröpfel (1833-1027). În anul 1860 Theodor Glatz se mută cu atelierul în clădirea unde locuia sora lui, Mathilde von Asbóth, la adresa: Großer Ring – Piața Mare nr. 187 / nr. 19, astăzi nr. 12. Cu câteva săptămâni înainte de a deceda se mută în clădirea din Piața Mare nr. 184 / nr. 16, astăzi nr. 9, unde își amenajase în grădina din spatele curții un atelier fotografic / Glashaus-Atelier(?). Fotograful Theodor Glatz moare din cauza unei pleurezii la data de 3 aprilie 1871. “ (sursă: Konrad Klein, articolul „Der Fotograf Theodor Glatz”)

    Interesantă este informația (eronată) care se poate citi la Wikipedia, și anume Theodor Glatz ar fi preluat 1855 un „atelier fotografic sibian“ de la Pesky & Gévay! În anul 1855 Gévay Bela avea 14 ani. Adevarat este că Gévay și Pesky au întreținut un atelier fotografic comun la Pesta, între 1860-1864. Pictorul Gévay Bela (1841 Pinkafö – 1909 Szeged) a fost un fotograf renumit cu atelier propriu la Pesta, între 1864-80. Pictorul Pesky Ede / Eduard (1835 Pesta – 1910 Brașov) a avut un atelier fotografic propriu la Pesta, între1861-63. În perioada 1870-1890 Pesky a lucrat ca fotograf în diferite orașe din România și Transilvania. Îl găsim la Buzău, Galați, București și scurt timp la atelierul fotografic Samuel Herter la Brașov, oraș unde se va întoarce la batrânețe și unde va muri 1910. Nu există nicio informație, care ar dovedi existența uni atelier fotografic „Pesky & Gévay“ la mijlocul sec. al XIX-lea la Sibiu.

  • Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Alte Fotografien // Fotografii vechi

    „Hermannstadt von West-Nordwesten gesehen“ // „Sibiu văzut dinspre vest-nord-vest“ ~ Camilla/ Kamilla Asbóth

    Această reproducerea fotografică în care apare orașului Sibiu privit dinspre vest-nord-vest a fost realizată în atelierul fotografei Camilla (Kamilla) Asbóth (1838-1908) în anii 1880 după un clișeu pe sticlă din anii 1860. Clișeul folosit de Camilla/ Kamilla Asbóth provenea din arhiva unchiului acesteia, renumitului fotograf sibian Theodor Glatz, de la care Asbóth moștenise atelierul. Negativul reproducerii a fost extrem retușat, suprapictat de Glatz prin pozitionarea unei femei în port popular, pesemne o tărancă din Turnișor, pe un drum într-un peisaj imaginar! Atelierul fotografic se afla în Piața Mare nr. 16.