„Ankunft des Kaisers Franz Joseph von Österreich in Hermannstadt” // „Sosirea împăratului Franz Joseph al Austriei la Sibiu” ~ 1852
Acest Arc de triumf a fost ridicat în cinstea împăratului Austriei Franz Joseph I (1830-1916), care a vizitat orașul Sibiu în anul 1852. Arcul de triumf (de fapt este vorba de o așa-zisă Poartă de onoare // Ehrenpforte) se afla în fața Porții Sag // Turnului. Pare greu de crezut că monarhul austriac a fost întâmpinat cu venerație în fața Porții Turnului, deoarece turnul din ilustrație nu prea seamănă cu „Turnul Croitorilor” de la poarta respectivă. Din fericire s-au păstrat informații care dovedesc această ipoteză, sub forma unui articol publicat în presa timpului, în care a fost descris în mod detaliat sosirea împăratului austriac la Sibiu în vara anul 1852.
La mijlocul sec. al XIX-lea existau încă câteva porți și turnuri de apărare de-a lungul centurii a patra de fortificații. Cele din interiorul cetății: „Turnul Sării” lângă Biserică Ursulinelor, „Turnul de Poartă” lângă Primăria veche, dar și „Turnul Aurarilor” de pe Soldiș, cât și cele trei turnuri aflate pe str. Cetății nu pot fi luate în considerare pentru localizarea evenimentului prezentat în această ilustrație. „Turnul Măcelarilor” de la Poarta Cisnădiei nu mai exista în anul 1852. „Turnul Cojocarilor” (cel mare, exterior) de la Poarta Elisabeta și nici „Turnul Cizmarilor” de la Poarta Ocnei nu corespund din punct de vedere geografic și arhitectural. În schimb se știe că drumul „spre Budapesta și Viena“ pornea de la Poarta Sag // Poarta Turnului și deci prin această poartă se și intra în cetate, venind dinspre Europa Occidentală…
Dacă ne uităm atent la desenul prezentat aici putem distinge în spatele Arcului de triumf poarta nouă de trecere, construită 1830 lângă Turnul Croitorilor de la Poarta Sag. Clădirea din partea dreaptă pare a fi o construcție fictivă (chiar dacă seamănă cu fosta Cazarmă de Infanterie din Piața Cazărmii // Kasernenplatz – astăzi Piața Unirii).
Dl Marian Bozdoc mi-a pus la dispoziție fragmentul articolului în care se descrie sosirea Împăratului Franz Joseph I. la Sibiu în anul 1852. Prezint aici textul transcris în limba germană și cel tradus de mine în limba română:
„Apoi s-a auzit primul foc de tun, ca semn că Maiestatea Sa Imperială ajunse la hotarul Sibiului, și atunci tunetul artileriei grele a început să se amestece cu bătăile tuturor clopotelor, în timpul intrării alaiului imperial în cetate. La marginea orașului, acolo unde se ridicase un arc de triumf gotic, prea înalta sa Maiestate a părăsit trăsura de călătorie și a încălecat pe un cal. Astfel procesiunea strălucitoare s-a deplasat peste Podul râului Cibin, drapat în alb-roșu și decorat cu mult bun gust, până la Poarta Sag, unde a fost ridicat un al doilea arc de triumf, de data asta în stil bizantin, și unde Maiestatea Sa apostolică, cezaro-crăiască, a fost întâmpinată cu venerație de comunitatea sibiană și magistratul orașului.”
„Da ertönte der erste Kanonenschuß, zum Zeichen, daß der kaiserliche Herr das Weichbild der Hermannstadt erreicht habe, und nun mischte sich der Donner des schweren Geschützes mit dem Geläute aller Glocken, während des ganzen Einzuges des Kaisers. An den Grenzmarken der Stadt, wo sich ein gothischer triumphbogen erhob, verließen allerhöchst Se. Majestät den Reisewagen, um zu Pferde zu steigen. Und nun bewegte sich der glänzende Zug über die weiß und roth drappierte und recht geschmackvoll verzierte Cibinsbrücke bis zum Sagthor, wo ein zweiter Triumphbogen im Byzantinischen Style errichtet war, und wo Se. k. k. apost. Majestät von der Hermannstädter Communität und dem Magistraten der Stadt ehrfurchtsvoll empfangen wurden.”
Denumirea Arc de triumf se folosește mai ales pentru un monument în formă de portic arcuit, realizat din piatră sau alt material durabil, amplasat pe o arteră de circulație. Poarta de onoare, în germană Ehrenpforte, este termenul folosit pentru o construcție cu caracter provizoriu, ridicată cu ocazia unor festivități speciale – victorii militare, nunți domnești, vizite de conducători/ monarhi sau sărbători religioase. Porțile de onoare diferă de Arcurile de triumf prin caracterul lor efemer și prin materialul de construcție folosit.
În vara anului 1852, tânărul împărat Franz Joseph I a făcut o călătorie de 70 de zile în Ungaria, Banat şi Transilvania. La 25 iulie 1852 se afla la Sibiu / Hermannstadt / Nagyszeben, unde a pus piatra de temelie a Spitalului Orăşenesc, care avea să-i poarte numele. Împăratul a participat de asemenea la o petrecere populară organizată în onoarea sa în Dumbrava Sibiului, la umbra unui stejar marcat ulterior cu o placă şi inscripţie comemorativă. (Ilustrații din arhiva grupului de facebook Alt-Hermannstadt)
Pictura „Kaiser Franz Joseph” realizată 1852 de artistului austriac Theodor Benedikt Sockl (1815-1861) se află la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Sursa fotografiei: LINK
