Călătorie ~ 2019,  Călătorie în timp/ Zeitreise/ Időutazás

2019-03-20

ha pur nafal – alea iacta est!

Dacă pentru creștini carnavalul (carne vale) marchează trecerea la perioada postului, pentru evrei, sărbătorirea Purimului, la începutul primăverii (14 luna Adar), înseamnă eliberare și renaștere.
În anul 427 î.d.Hr., în Persia, regele Ahasuerus (hebr. Hahashverosh- probabil Xerxes I), după ce-și condamnă consoarta Vashti la moarte (din motive de nesupunere și neascultare!), își alege o nouă regină, pe tânăra Esther, frumoasă și isteață, dar care refuză să-și declare naționalitatea.
Bineînțeles, Esther este evreică, lucru care se pare, nu era cine știe ce mare bucurie prin Persia vremurilor lui Haman, mâna dreapta a Regelui Hahashverosh! Suferind o mare jignire din partea lui Mordechai-evreu din tribul Biniamin și nu întâmplător unchiul Estherei! – Haman jură să se răzbune și să înduplece regele „a juca la sorți“ (a stabili) data la care să fie exterminați evreii.
Soarta cade pe data de 13 a lunii Adar. Dar Mordechai află și-și roagă nepoata să intervină pe lângă regescul soț. Esther organizează o petrecere la care îi dezvăluie soțului identitatea sa dar și complotul de răzbunare pus la cale Haman împotriva evreilor. Povestea are desigur happy-end: Haman executat, poporul evreu eliberat, Esther și Mordechai deveniți eroi și cinstiți cum se cuvine. Așa este scris în cartea Estherei – Megillat Esther – ce se citește seara în sinagogă. Lumea, în costume de carnaval (în trecut reprezentând personajele poveștii), înarmată cu fluierici și „purim grogger“, va tropăi la auzirea numelui Haman și-l va huidui, dar îl va binecuvânta pe Mordechai și Regina Esther.

Sărbătoarea își trage numele de la cuvântul „pur“ .פור – care desemna, în vechea Persie, un ban găurit cu care se trăgea la sorți. Există o expresie celebra în cartea Estherei care sună cam așa; „ha pur nafal“ – soarta a fost hotărâtă. Și da, conexiunea pe care o facem este cu acel, mult mai celebru „alea iacta est‘!
Purimul este o sărbătoare veselă, nu numai pentru copii, dar și pentru cei mai radicali și habotnici dintre evrei, căci însăși „cartea“ poruncește ca poporul să se bucure, țopăie și bea, până nu va mai ști! (ad lo neda!). Lumea toată ronțăie prăjituri în trei colțuri (se spune după modelul pălăriei lui Haman), numite în idiș Humentaschen, iar în ebraică „oznei Haman“ – urechile lui Haman – umplute cu mac, curmale, sau gem.
Conștient sau nu, mereu purtăm o mască. Societatea însăși determină omul să-și pună/schimbe măștile că, uneori nu mai dibuiești adevărata față, sinceră, de-o vi existând!

Purimul e sărbătoare „cu măștile pe față“, omul poate fi cine dorește sau, își poate arăta adevăratul, ascunsul „EU“
sărbători fericite! hag purim sameah!
חג פורים שמח!

Adriana Moscicki

Eine Antwort schreiben

Deine E-Mail-Adresse wird nicht veröffentlicht. Erforderliche Felder sind mit * markiert