2019-01-20
platea carnificum
Un istoric serios ar vâna fiecare amintire legată de nume, evenimente și case de pe strada aceasta! Pentru mine, simplă umbră trecătoare pe pământ, propriile-mi amintiri și scurgerea lor -într-o ordine subiectivă, dar spontană- sunt mai importante. O să-i spun strada 1 Mai, doar așa se numea pe vremea copilăriei-tinereții oarecum îndepărtate. Nu, Casa Altemberger nu era cea mai importantă și oricum era la capătul celălalt. Nici Banca, al cărei prag îl treceai doar pentru cumpărare de aur dentar, altfel niciodată! Nici măcar Catedrala impunătoare unde se adunau găștile de liceeni și prea-credincioșii la „înconjurat“, cu lumânări modeste de ceară moale. Mult mai des vizitam magazinul de pește, al cărui nume l-am uitat demult, dar mai am încă în nări amintirea mirosului înțepător, scările de la intrare și tristețea dezolantă a spațiului gol!
Mult mai des am intrat în atelierul de croitorie al nașului meu personal -pe vremea aceea hainele bune se făceau la comandă- și nu pot uita pardesiul modern din scai negru, lucios, pe care mi l-a dăruit prin clasa a VII-a VIII-a, ultimul răcnet prin Europa și care a făcut furori în toată școala!
Apoi, strada 1 Mai era mai ales „Violeta“, cofetărie-bar, „la varice“, profesorii îi spuneau „rău famată“, eu zic și rău afumată, loc de întâlnire boem și la modă. Am fumat și eu un Snagov acolo, lângă un nechezol mizer.
Nu, nu am uitat clădirea Poștei, mai există, ca și cum nu ar fi trecut zeci de ani peste ea, din păcate! Este locul pe care speram să-l găsesc schimbat: modern și eficient. Dacă ați trăit în alte părți, sau le-ați vizitat, înțelegeți desigur la ce mă refer! Același mobilier vechi -i-ar sta bine de-ar fi muzeu- aceeași cameră înalta și fără personalitate, unde sistemul și legile au rămas datoare unui timp revolut… Încercați să trimiteți un simplu fax în afara țării și vi se va cere: să completați o cerere (cu toate datele, adresele, scopul etc), să faceți o nouă coadă pentru a o depune, să va plimbați o jumătate de oră până se cere aprobarea la București! (nu e voie de trimis din Sibiu!), să stați la o nouă coadă pentru a primi confirmarea faxului trimis! De plâns, că râsul nu mai ajută!
Aș fi preferat ca oamenii să fie preocupați mai mult de păstrarea și conservarea clădirii-o bijuterie!-decât de obiceiuri și obișnuințe vechi!
Strada asta veche e înțesată de o mulțime de clădiri frumoase și impunătoare, peste care timpul a trecut dureros, alături de case mici, toate cu o existență discretă după porțile ferecate: Biserica reformată, sobră și tăcută, rareori deschisă și atunci păzită de un „cerber“ care dă cu aspiratorul, curțile largi din care intră și ies limuzine negre, oameni în sutane negre, porți grele după care se întinde „mister“* (nu degeaba se numește strada Mitropoliei!). Nu pot să nu-mi amintesc, la vederea zecilor de vizitatori ce se fotografiază pe scările Catedralei, pre-moniția/viziunea lui Malraux: „secolul 20 va fi religios sau nu va fi deloc“! Cum România se află în „altă dimensiune“, iată că se adeverește în secolul 21!
Și, ca să ne despărțim într-o notă oarecum optimistă, precizez că nu am uitat Casa cu cariatide! Pe ea am dus-o multă vreme în amintire, prin lume, deși, știu că în spatele somptuoasei intrări s-au dus vieți de oameni normali, obișnuiți.
Și azi mă bucur când e descoperită de turiști, iar eu mă fofilez repede prin cel mai frumos gang, ca printr-un tunel în altă lume.
Adriana Moscicki
platea carnificum = macelarie de strada, de aici denumirea germ. Fleischergasse/strada purta numele breslei măcelarilor
*MISTÉR1, mistere, s. n. 1. Ceea ce este (încă) neînțeles sau nedescoperit; taină; secret, enigmă. 2. Dogmă creștină pe care Biserica o consideră inaccesibilă rațiunii omenești. 3. (La pl.) Ritualuri religioase în Grecia și Roma antică la care participau doar cei inițiați. 4. (La pl.) Scrieri dramatice medievale în versuri, inițial cu caracter religios, reprezentate cu prilejul unor sărbători (religioase). [Var.: (înv.) mistériu s. n.] – Din fr. mystère, lat.mysterium. (DEX)
pentru a citi istoria riguroasă a locului, totdeauna Patrimoniu: https://patrimoniu.sibiu.ro/cladiri/mitropoliei/257
