Călătorie ~ 2016,  Călătorie în timp/ Zeitreise/ Időutazás

2016-12-26

Hanuka

Concentrată în Oraşul de jos (strada 9 mai, Constituţiei), Comunitatea evreilor din Sibiu este consemnată abia în sec. al XIX-lea, numărul ei ajungând abia la 2,7% din totatul de 49.345 locuitori conform Recensământului din 1930. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial numărul lor va creşte la 1900 de persoane cînd, deportările din Cluj şi alte localităţi Transilvănene, îi obligă să se refugieze la Sibiu. După război şi în perioada Comunistă, numărul lor scade drastic în urma plecărilor masive în Israel, Germania şi America. Doar numele multora a mai rămas înscris pe scaunele din Sinagogă ori pe pietrele funerare… Multe şi interesante sînt sărbătorile evreilor, dar cea mai veselă dintre ele este Hanuka, anul acesta celebrată chiar în ziua Crăciunului creştin!

În Talmud Shabat 25 se pune întrebarea : Mahi Hanuka? (Ce este Hanuka?). Hanukah (în Ebr. חֲנֻכָּה sau חנוכה) se sărbătoreşte de la 25 Kislev (seară), timp de 8 zile, şi mai este numită în ivrit(ebraica) şi Hag ha-Orim (Sărbătoarea Luminilor). De Hanuka, în fiecare seară, în timpul celebrării, se aprinde câte o lumânare din setul celor nouă, un gest simbolic care aminteşte o mare minune. Hanuhah (lit. inaugurare, sfinţire a Templului) evocă reconsacrarea spirituală din Ţara Sfânta şi eliberarea de jugul străin al compromisului. Ea comemorează de fapt istoria Macabeilor în lupta lor împotriva ocupaţiei şi a politicii de elenizare forţată, pe care suveranul seleucit Antioch al IV-lea Epifanul a exercitat-o asupra Ţării Sfinte (167- 164 î Hr.). Profanarea Templului şi interzicerea exprimării religiei iudaice , sacrificiile păgâne impuse prin constrângere au stârnit atunci o răscoală, care a dus nu doar la o restaurare religioasă, ci, mai ales, la independenţa politică care să le ofere evreilor dreptul exprimării fără compromis.

Evenimentele comemorate cu ocazia sărbătorii de Hanuka sunt relatate în prima carte a Macabeilor. Hanuka este aşadar o sărbătoare de origine postbiblica, minoră, în timpul căreia munca şi alte activităţi nu sunt interzise. Legenda spune că atunci când Judah şi oamenii lui au eliberat Ierusalimul, primul lucru pe care l-au făcut, a fost să deschidă din nou Templul, dar nu au mai găsit nimic din vechea tradiţie decât o candelă sfânta (Menorah). Evreii au curăţat templul şi au vrut să aprindă din nou Menorah, lampa sfânta, dar nu au avut la îndemână decît un vas mic cu ulei, suficient să ardă în lampă doar o singură zi. Au aprins totuşi lampa şi, ca o minune, uleiul a ars timp de 8 zile. Acesta este Miracolul pe care evreii de pretutindeni îl sărbătoresc în zilele de Hanuka. Cel mai important obiect folosit de sarbatoare, este Menorah, sfeşnicul cu 8 braţe, patru în partea stângă şi patru în partea dreapta, iar în mijlocul acestora, puţin mai înalta, se află Shamash, candela sfântă. Se spune că prima Menorah a fost sculptată dintr-o singură bucată de aur şi a avut şapte braţe, reprezentând zilele săptămânii. Menorah era luminată zilnic de către un Kohen (preot evreu). După Miracolul celor opt zile, evreii au schimbat forma Menorei, transformând-o într-un sfeşnic cu opt braţe şi candelă sfântă (shamash).
În prima noapte de Hanuka, se aprinde prima dată Shamashul, iar cu ajutorul acesteia se aprind pe rând lumânările, în fiecare zi adăugându-se una nouă.
În cele opt zile de Hanuka, evreii obişnuiesc să mănânce mâncăruri prăjite în ulei: clătite cu cartofi (latkes) şi gogoşi cu gem (sufganiot). Copii învârt titirezi (dreidel-sevivon) pe care sînt înscrise literele: נ ג ה פ – simbol pentru „נס גדול היה פה“ – o minune mare a fost aici!
Hanuka este o sărbătoare a luminii şi renaşterii! În geamul caselor evreieşti candela strălucea asemeni luminilor de Advent ori a bradului împodobit, căci mereu s-au petrecut şi s-au completat!

Adriana Moscicki

Eine Antwort schreiben

Deine E-Mail-Adresse wird nicht veröffentlicht. Erforderliche Felder sind mit * markiert