Călătorie ~ 2016,  Călătorie în timp/ Zeitreise/ Időutazás

2016-09-30

pierdută in Oraşul de Jos

Oraşul de jos se întinde de-a lungul străzilor cu case joase pecetluite de porţi, într-un labirint de mirosuri şi culori ce zgîndăre nara şi privirea. „Valea Mare“ îşi purta apele pe aici, odată cu zoaiele de la curăţatul şi vopsitul pieilor, în pete de culoare, ca nişte nori mici şi concentraţi, apoi alungiţi scurgîndu-se mai departe în Cibin. Deseori, peştii pluteau cu burţile albe în sus, otrăviţi de vopsele. Oamenii adulmecau aerul cu o nară insensibilă şi roşie. Mirosul pestenţial se lăsa greu peste creştetul caselor. Meşterii muşinau încolo şi-n coace, împiedicîndu-se în şorţurile lungi de piele, cu mîinile colorate în roşu şi negru ca nişte mănuşi de bal, lungi pînă la cot. Noaptea era scurtă şi somnul concentrat. Soarele se rotea în pîntecul porţilor măsurînd timpul în tăcerea complice a lemnului. Viaţa oamenilor fără de nume se scurgea aici, între ziduri mici de ateliere, crîşme şi case deochiate, cu simţurile toate despletite şi gura slobodă, la buza unui pahar, ori la gura vreunei femei darnice în nuri şi plăcere.
Oraşul de jos duduia ca un alambic prin care se scurgea adevărata viaţă a Cetăţii. Asa cred!

Adriana Moscicki

Strada Vopsitorilor / Färbergasse – acuarelă și desen de Juliana Fabritius-Dancu din anii ’50/60. În dreapta se vede podețul peste pârăiaș si poarta cu motiv solar de la casa nr.13

Eine Antwort schreiben

Deine E-Mail-Adresse wird nicht veröffentlicht. Erforderliche Felder sind mit * markiert