Călătorie ~ 2015,  Călătorie în timp/ Zeitreise/ Időutazás

2015-10-11

în aşteptarea unei poveşti…

Îmi imaginam întinse grădini şi cîmpuri cu flori pe aici, lîngă uliţa ce mărgineşte zidul. Îmi imaginam poteci ce străbat grădinile şi calfe călărind spre turnuri. Turnurile erau doar apărate de bresle şi acolo îşi aveau depozit de marfă şi arme. Poate alergau pe metereze în caz de atac şi aruncau ghiulele, apă fierbinte, smoală. Desigur, poveştile din copilărie au creat modele în noi şi imaginea umple un anumit şablon.
Am fost puţin dezamăgită să aflu că toate casele de pe strada aceasta sînt relativ noi. Şi ele au fost construite după un anumit model şi au umplut spaţiul între strada Cetăţii şi parcelele dinspre strada Bălcescu și pe cele dinspre strada Tipografilor. Spațiul aflat între strada Timotei Popovici, Tipografilor și strada Cetații era pe vremuri un cîmp, un teren cu iarbă, (în germană Wiese), cunoscut deja 1495 sub denumirea de „auf die Wysen“. Strada Tipografilor însăși se numea cîndva și Wiesengasse și strada Livezii. Curţile se înfăşoară în jurul zidurilor, în lungi paviloane dreptunghiulare, de lemn iar de-a lungul lui sînt presărate uşi ce duc în inima clădirii. În curţi, de ridici capul spre cer, vei vedea că albastrul e tot unghiuri drepte, exact după mărimea curţii. Aşa, fiecare curte are pătratul sau dreptunghiul ei de cer şi doar soarele şi norii sar dintr-unul în altul ca într-un şotron imaginar. Strada Cetăţii a fost totdeauna liniştită, traversată pe diagonală de trecători grăbiţi ce coborau pe scările pasajelor ce tăiau promenade şi se scurgeau, ca un şir de furnici ieşit din muşuroi, spre autobuze. În ferestre poţi vedea şi acum pernele puse la aerisit. Pe sub porţile rotunde de lemn se intră cu capul plecat uneori printr-o poartă decupată, în umbra curţii interioare.
Ştiaţi? doar din 1970 se numeşte strada Cetăţii! M-am gîndit, că e singurul lucru bun care i s-a putut întîmpla, caci ne-a facut conştienţi de existenţa Cetăţii şi a crescut mîndria din noi! Iată, sîntem oameni ai Cetăţii, şi datori a-i păstra memoria! Turnurile cu metereze si zidurile ne-au deschis poartă spre imaginţie… Strada Cetăţii este în aşteptarea unei poveşti!

Adriana Moscicki

Turnul Dulgherilor, Olarilor öi Archebuzienilor / Strada Cetații // Harteneckgasse // Harteneck-utca. Turnurile făceau parte din centura a III-a de fortificație a orașului.

Eine Antwort schreiben

Deine E-Mail-Adresse wird nicht veröffentlicht. Erforderliche Felder sind mit * markiert