2015-09-09
Ursuline ca amintire
Uneori ne purtăm amintirile închise etanș ca într-o sticlă plutind în ocean. Ajunsă la vreun mal, întîmplarea o primește și o deschide. Și iată aroma din alte vremi, iată povestea uitată!
Mikaela a învățat la Ursuline precum mulți dintre voi. După zeci de ani i-a pășit pragul… curtea goală și părăsită, coridoarele ce duc spre clasă, spre sala de festivități, spre laboratorul de fizică…cîte generații au trecut pe sub cupole șoptind? Și în curte, castanul deja batrîn, cîte iubiri și chipuri a umbrit?
Ursuline, în curte! Mulțumesc Mikaelei din Viena pentru fotografii și amintire!
Adriana Moscicki
