2015-07-19
Întîmplare din Piaţa Mare
Nu-mi plac executiiile de nici un fel. Nici în viaţă nici în filme. Din păcate, istoria se desfăşoară în valuri şi azi culoarea portocalie, atît de dragă mie ,a devenit sinonimă cu execuţiile. Îmi place Evul Mediu privit din poveste, dar un Ev Mediu idealizat şi igienizat, văzut mai de departe din partea lui estetic frumoasă şi creatoare. Dar inevitabil, vorbind despre Piaţa Mare a Oraşului, trebuie să înfruntăm spectacolul execuţiilor. Harteneck (JOHANN ZABANIUS SACHS VON HARTENECK), primar, jude şi comite de poveste îşi va pierde aici capul – la propriu! Cu cîţiva ani înainte devenise nobil, primise particula „von“ pentru merite deosebite! Dar Harteneck deranjează, ca orice vizionar, ca orice spirit liber, cere dreptate şi împărţirea birurilor şi cine se atinge de „cele sfinte“ plăteşte cu propriul cap, căci Harteneck este victima unui complot şi învinuit de omucidere. Iată deci execuţia lui în Piaţa Mare aşa cum ne-a fost desenată. Acoperişurile portocalii, casele strînse una într-alta ca un zid, careul soldaţilor aliniat şi de nepătruns. Patru tunuri cu gura larg deschisă în colţul cădirii ce adăpostea (probabil) Corpul de garda şi Roland însuşi, cu sabia scoasă, tronează pe stâlpul infamiei în mijlocul pieții şi din înălţimea lui nobilă, priveşte neclintit… Sîntem în anul de graţie 1703! Fîntîna curge nestingherită, vălurind peste bazin. Desigur, ceva mai înainte femeile au spălat rufele, animalele s-au adăpat. Desigur au bătut toba şi au adus condamnatul. Nu se făcea vinovat decît de căutare de dreptate. A fost incomod, a fost scos din scenă. Capul lui s-a rostogolit în fundul sacului.
Cui i-a folosit reabilitarea ulterioară? Numele lui este azi şoptit cu respect şi emoţie. Un spectacol inutil, circ pentru orbi. Nici casele nu au privit căci pe vremea aceea nu aveau ochi. Aşa a fost Piaţa Mare în anul 1703. (sursă foto: www.sibiul.ro)
Adriana Moscicki
