2015-03-02
Oamenii Cetăţii – Fotograful Theodor Glatz (1818-1871)
Prin anii ’70 a sosit în Burgul nostru Expoziţia Americană de fotografie! Tot Burgul a vuit! Am văzut-o, am adunat toate pliantele posibile, le-am tocit privindu-le şi visînd. Erau ferigi ce-şi deschideau misterios petalele ca nişte arătări extraterestre cu capete învîrtite melc, păduri de trifoi şi muşchi pufoşi, picături de apă ce în cădere arătau precum o coroana lichidă. Expoziţia a fost un mare succes. Pe vremea aceea nu ştiam însă că Burgul nostru este un oraş cu tradiţie fotografică! Nu ştiam că au funcţionat 37 de ateliere fotografice, toate cu proprietari germani, toate între ~1850 şi ~1950. Nu auzisem numele Glatz, Asboth, Fischer! Dar acum, toate aceste nume îmi sînt cunoscute şi ele trebuie spuse mai departe: acesta este un lanţ de tradiţie fotografică, de artă!
În 1839, în Franţa, un anumit Louis Daguerre, pictor, îşi prezintă invenţia: aparatul care păstrează imagini… parintele aparatului de fotografiat. Foaia Transilvană Săptămînală publică în paginile ei informaţii despre acest procedeu.
Sibiul este oraş cu populaţie cosmopolită. Cetațean al orașului, profesor de desen, interesat de noul procedeu de fixare a imaginii pe hîrtie fotografică, Theodor Glatz devine unul dintre primii mari fotografi ai Sibiului si ai României. Glatz deschide în Piaţa Mică propriul atelier de fotografie, unde experimenteza şi creează folosindu-şi măiestria de pictor şi imaginaţia de artist. Glatz meştereşte decoruri, fundaluri pictate pe pînze, adaugă elemente naturale, trunchiuri de copaci, iarbă, fîn, obiecte. În studioul lui se perindă burghezi, ţărani, ţigani. Încearcă (şi reuşeşte zic eu) să ne transmită poveşti în lumina şi umbră, se joacă şi se transformă el însuşi în personaj. Fotografiile lui sînt opere de artă, participa la expoziţii internaţionale şi cîştigă medalii: Medalia de Aur la Salonul Internaţional din 1867 la Paris, distincţii în Hamburg (1868) şi Viena. Asociat cu Carl Koller din Bistriţa, Glatz va publica un Album de 200 de fotografii etnografice, documente nepreţuite în ziua de azi!
Dacă Böbel şi-a folosit talentul pictînd pentru postaritate turnurile şi porţile Sibiului, Glatz a mers pe acelaşi drum dar ne-a lăsat şi imaginea oamenilor, un mosaic al societatii in culorile pitoreşti ale epocii. Glatz a pictat în lumină caractere, a re-creat atmosfera satului Transilvănean, o imagine puţin idilică dar de nepreţuit document pentru posteritate!
Adriana Moscicki
Biserica evanghelică din Dârlos // Durles // Darlac (Portalul de vest) – ca. 1865
