Călătorie ~ 2015,  Călătorie în timp/ Zeitreise/ Időutazás

2015-01-27

Parcul Sub Arini // Erlenpark

Uneori mă gândesc: toate amintirile strânse în noi sunt şi ele o istorie, sunt şi ele o cronică sentimentală! Paşii noștri au străbătut aleile încolo si încoace şi alții au făcut-o înaintea noastră. Nu ne-am gândit niciodată la cei care au săpat, tăiat, măsurat, construit… Istoria ne spune fapte si nume.
Imaginile păstrate ne vorbesc despre frumusețe.

Istorie a Parcului Sub Arini / Erlenpark:

„În suprafaţă de 22 de hectare, Parcul Sub Arini-unul dintre cele mai mari şi mai vechi parcuri din România-a fost înfiinţat printr-o hotărâre a municipalităţii din noiembrie 1856. Inginerul Wolfgang Seifried a fost însărcinat cu elaborarea şi conducerea lucrărilor. În anul imediat următor a început trasarea celor două alei principale, de-a lungul fostului canal al Şcolii de Înot şi al pârâului Seviş. În acelaşi timp s-a procedat şi la plantarea perimetrului cu diverse specii de arbori:pin, tei şi bineînţeles, arin. În 1859 s-a construit digul, un an mai târziu podul peste pârâul Trinkbach, iar în imediata apropiere, între anii 1863-1865, restaurantul Sub Arini (Bolta Rece).

În aceeaşi perioadă parcul a fost preluat de Societatea băncii de asigurări, care a început amenajarea lacurilor pentru peşti.Exploatarea lor a fost concesionată comerciantului Adolf Stoffel, al cărui faliment a dus la degradarea şi înnămolirea lacurilor, devenind focare de malarie. De abia după mai mulţi ani, respectiv în 1874, zona va fi asanată şi curaţată. După înfiinţarea Societăţii pentru Înfrumuseţarea Oraşului, aceasta preia, în 1881 lucrările de amenajare şi de plantare a parcului, cu arbori şi arbuşti ornamentali indigeni şi exotici. În 1883 s-a construit sera, în 1894 fântâna arteziană, în 1898 pavilionul de muzică, iar între 1904-1905 s-a introdus iluminatul electric pe alei şi de-a lungul fântânii arteziene. Preocupările pentru întreţinerea şi dezvoltarea parcului au stagnat o vreme, fiind reluate abia după primul război mondial. S-au trasat, atunci, alei noi, s-a amenajat rozariumul, iar în 1927 a fost dat în folosinţă stadionul municipal, sub numele iniţial de stadionul de educaţie fizică. Acesta a suferit transformări majore în perioada 1977-1981, fiind montate tribune iar capacitatea sa a ajuns de la 12.000 la 24.000 de spectatori.

În 1938 a fost dezvelită statuia lui Mihai Eminescu, bust realizat de sculptorul Radu Moga. Din 1979, parcul devine o adevărată grădină botanică, fiind asfaltate principalele alei, şi executându-se lucrări masive de plantare şi de organizare peisagistică. În locul vechiului pavilion de muzică se construieşte o stradă nouă, spaţii de joacă pentru copii şi de relaxare şi este reamenajată fântâna arteziană.“
(Istoric preluat din www.sibiu.ro)

Adriana Moscicki

Parcul Sub Arini și Spitalul Militar de Garnizoană // Erlenpark und Garnisonsspital (Carte Poștală circ.1912)

Eine Antwort schreiben

Deine E-Mail-Adresse wird nicht veröffentlicht. Erforderliche Felder sind mit * markiert