„Villa Conradi / Bastionul Soldiș ~ Turnul Miramare cu terasă/ belvedere // Villa Conradi / Soldischbastei ~ Miramare-Turm mit Aussichtsterrasse”
În Sibiul medieval existau arsenale, ateliere de armament și turnătorii pentru ghiulele și gloanțe // Buxenhäuser / Zeughäuser / Rüstkammern / Armamentarium. O turnătorie de ghiulele // Gießhaus se afla în sec. al XVII-lea (1626) pe rondela bastionului Soldiș // Soldisch. În documentele vremii zona apare și sub denumirea la bastionul turnătoriei // bei der Gießpostey (1631). Se presupune că numele bastionului Șoldiș, construit între 1622-1627, provine de la cuvântul „Söldner“, maghiar „zsoldos“ = mercenar, deoarece bastionul fusese apărat de soldați mercenari.
În sec al XVIII-lea funcționa scurt timp o moară și un joagăr (1781) pe canalul pârâului care traversa bastionul. În același secol, bastionului a fost folosit de o personalitate sibiană ca țarc pentru cerbi! În anul 1785 terenul din incinta bastionul a fost cumpărat de baronul Michael von Brukenthal (1746-1813), care l-a transformat într-o grădină englezească, terasată, cu ruine artificiale, cascadă și oranjerie.
După moartea baronului Brukenthal grădina a schimbat de cinci ori proprietarul, înainte de a fi cumpărată de fabricantul de fetru și pălării Josef G. Bayer, un pasionat cultivator de citrice. După câțiva ani Bayer a vândut grădina Institutului de pensii din Brașov, de la care a ajuns 1869 prin licitație în posesia lui Gustav Adolph Conrad.
Gustav Adolph Conrad (născut în 18 februarie 1841 la Nocrich/ Leschkirch și decedat în 1893 la Sibiu) a fost un om de știință, specialist în domeniul forestier și fondatorul Departamentului de Silvicultură Transilvăneană (Siebenbürgische Forstwissenschaft). În anul 1866 a fost numit la conducerea Districtului forestier cezaro-crăiesc din Sibiu. Gustav Adolph Conrad a fost căsătorit cu aristocrata Luise Juhász (1846-1893), născută la Orăștie.
În timpul unei călătorii efectuată de soții Conrad, în anii 1870, în regiunea Friuli-Veneția Giulia / Italia, cuplul a vizitat și renumitul edificiu Castello di Miramare situat lângă Triest. Castelul a fost construit între 1856 și 1860 pentru arhiducele Ferdinand Maximilian Joseph al Austriei și soția sa Charlotte a Belgiei.
Impresionat de arhitectura castelului, Conrad a hotărât la întoarcere, să transforme o parte din Villa Conradi într-un mic castel, prin supraetajarea corpului nord-estic, prevăzut cu o terasă/ belvedere și ridicarea unui turn cu creneluri, după modelul castelului Miramare. Cu această ocazie s-a amenajat lângă parcul englezesc și un Giardino italian.
Gustav Adolph Conrad, membru al Asociației Carpatine Ardelene // Siebenbürgischer Karpatenverein (SKV), a fost cel care „a ales locul, măsurat terenul, schițat și planificat” în zona izvorului numit Hohe Rinne o stațiune montană cunoscută astăzi sub denumirea de Stațiunea montană Păltiniș!
După moartea lui Gustav Adolph Conrad, survenită 1893, terenul și Villa Conradi au intrat în posesia fiului acestuia, Gustav Conrad.
Gustav Conrad (născut în 29 martie 1875 la Câmpeni/ Topersdorf și decedat în 21 noiembrie 1923 la Sibiu) a fost un pedagog/ educator sibian renumit. A fost directorul Orfelinatului săsesc // Sächsisches Waisenhaus din Sibiu. Gustav Conrad a fost căsătorit cu Helene Giesel (1880-1955), fiica comerciantului bucureștean Johann Georg Friedrich Giesel.
Gustav Conrad și tatăl lui au fost membri ai lojei Sf. Andrei la trei frunze de nufăr în Orient din Sibiu // St. Andreas zu den drei Seeblättern im Orient zu Hermannstadt – desființată în anul 1920. Gustav Conrad a continuat lucrările de amenajare, modernizare și intreținere a grădinilor și ansamblului clădirii Villa Conradi după modelul castelul Miramare. În unele surse se susține că fereastra micuță de formă hexagonală, aflată pe frontispiciul corpului sud-vestic, (Steaua lui David, simbol al apartenenței lojei sus-numite) ar fi fost montată de Georg Conrad în perioada 1903-1923, dar această informație nu poate fi adevărată, deoarece fereastra micuță de formă hexagonala, Steaua lui David, apare deja în pictura lui August Sporner, semnată și datată de autor 1889! În prima pictura, realizată înainte de construcția turnului, cele două ferestre de pe frontispiciul cele doua corpuri laterale aveau formă octogonală!
După moartea lui Gustav Conrad, survenită surprinzător în anul 1923, terenul și complexul de clădiri, de valoare cultural-istorică, a intrat în posesia Bisericii Evanghelice C.A. din Sibiu.
Cu această ocazie dorim să mulțumim în mod deosebit dlui Georg Coulin pentru informațiile, fotografiile și materialul documentar puse la dispoziție! De la dl Georg Coulin am aflat că Helene Conrad, văduva pedagogului Gustav Conrad decedat 1923, a vândut terenul cu complexul de clădiri de pe Soldiș Bisericii Evanghelice din Sibiu, care a construit/ deschis pe arealul respectiv în anii 1930 un cămin pentru mame și copii (Mütterheim).
Căsuța din incinta bastionului Soldiș, numită „Gartenhäuschen“ în pictura lui August Sporner, există și astăzi. Ea apare și în această ilustrație relizată după o acuarelă aflată în trecut în proprietatea familiei Alfred și Maria Coulin.
După naționalizarea din 1948, s-a înființat în clădirea căminului deschis în anii 1930 un Cămin de copii // Staatliches Kinderheim (devenit între timp Complexul de Servicii Comunitare „Prichindelul”). La acea vreme șanțul, în care se afla fântâna arteziană și mica cascadă, era deja astupat, terenul nivelat și Turnul Miramare demolat.
Din articolul arhitectului Otto Czekelius Rund um den Großen Ring (XIV) ~ Der Soldisch und die Soldischbastei postat mai jos aflăm că la întoarcerea lui din Spania 1943 (unde era mulți ani arhitect șef al orașului Madrid) Villa Conradi nu mai exista sub forma cunoscută de el din copilărie. Imobilul fusese modernizat, turnul demolat și grădina terasată nivelată…
August Sporner a realizat o serie de picturi cu motive sibiene. Cea mai cunoscută pictură este panorama orașului Sibiu privit de la înălțime (bird’s eye view / Vogelperspektive). În această pictură din anul 1883 se poate distinge bastionul Soldiș și Villa Conradi cu grădini terasate și fântână arteziană, așa cum apare ea și într-o pictura realizată de același artist cu câțiva ani în urmă.
Există altă pictură frumoasă realizată de August Sporner în anul 1889, o acuarelă intitulată VILLA CONRADI, în care corpul nord-estic apare cu terasă/ belvedere și turn prevăzut cu creneluri, după modelul castelului Miramare. În ilustrația prezentată aici (o litografie realizată după acuarela lui Sporner) compusă din șase casete cu diferite vederi / detalii ale grădinii și clădirii Conradi, apare și blazonul familiei Conrad!
Sporner pictează o vedere din față // Vorderansicht (în care apare fereastra hexagonală, Steaua lui David, pe frontispiciul corpului sud-vestic, sub statuia femeii cu mâna dreaptă făcută streașină la ochi pe coama acoperișului, turnul cu creneluri și alte detalii interesante) | o vedere din spate // Rückansicht (foarte intereant detaliu) | un pasaj din grădină // Gartenparthie (cu fântâna arteziană și cascada mică din șanțul prin care curgea pârâul) | un foișor de molid // Fichtenlaube (situat lângă zidul grădinii) | o căsuță de grădină // Gartenhäuschen (care există și astăzi lângă intrarea în bastion) și un detaliu cu latura sud-vestică a bastionul Șoldiș (în care apare pasajul pietonal spre str. Dârstelor, cu podețul peste pârâul care alimenta cu apă moara orășenească lângă Șoldiș – zona Azilul de copii / adresa veche str. A. Șaguna 18 și moara orășenească cu sită sub Șoldiș / adresa veche str. A. Șaguna 20, demolată 2008).
Persoana din fotografia sepia este Gustav Adolph Conrad (1841-1893). În fotografia alb-negru se vede turnul cu creneluri de la Villa Conradi privit dinspre str. Centumvirilor (vechea denumire Spinarea Câinelui // Hundsrücken).
Johann Böbel descrie bastionul Șoldiș și spațiul Zwinger în harta desenată 1882/83 și în renumitul album realizat 1887 – Die vormals bestanndenen Stadt-Thore von Hermannstadt nach der Natur gezeichnet // Portile din Sibiu odinioară existente după natură desenate astfel:
„În anul 1852 au fost demolate zidul cu turnurile centurii a III-a, aflate între Poarta Cisnădiei și bastionul Soldiș. Zidul cu poarta de intrare în Soldiș și magazia militară au rămas neatinse până prin anii ’60, când au fost demolate și ele. Doar Turnul Aurarilor // Goldschmiedeturm a rămas în picioare și a fost dat în arendă pompierilor sibieni care i-au schimbat înfățișarea, transformându-l (vorba lui Böbel) într-un „porumbar“ cu ferestre mari și obloane vopsite în roșu-maro. Turnul a fost dăramat 1881 împreună cu căsuța slujitorului orașului, aflată în apropierea turnului. În anii ’60 a fost realizată legătura între str. Mitropoliei și str. A. Saguna, iar în anii ’70 au fost demolate și șoproanele militare // Ärarische Schopfen de-a lungul dâmbului curtinei. Spațiul Zwinger a fost folosit ca pajiște pentru bovine (scurt timp și pentru cerbi), dar și ca depozit de gunoaie. Iazul care îl traversa alimenta două lacuri, și scurt timp o moară și un joagăr (1781). În anul 1785 incinta bastionul Soldiș a fost transformată de baronul Michael von Brukenthal într-o grădină terasată, cu oranjerie, cascadă și ruine artificiale.
Societatea sibiană Stadt Verschönerungs-Verein // Societatea pentru înfrumusețarea orașului a amenajat în anul 1878 pe așa-numitul teren Soldiș // Soldisch (în trecut un Zwinger aflat între Poarta Cisnădiei și bastionul Soldiș) parcul Stadtpark // Parcul orașului – astăzi Parcul Astra. Pe latura nordică a terenului Soldiș au fost ridicate în perioada 1881-1883 Biserica Sf. Johannis și Orfelinatul Evanghelic.” Biserica deteriorată a fost demolată și reclădită 1910.
Sursă informații: Emil Sigerus / Otto Czekelius / Johann Böbel. Colaj realizat cu ajutorul ilustrațiilor din arhiva grupului Alt-Hermannstadt și hărții din 1875 desenată și completată cu texte olografe de Johann Böbel în anul 1882/83 ~ Fotocredit Georg Coulin / Klaus & Ulrich Stenzel / Marian Bozdoc.
Otto Czekelius descrie bastionul Șoldiș în două articole apărut în ziarul Neuer Weg 1976 (Jg. 28-8467 vom 4. August 1976, S. 6ff. bis einschl. Jg. 28-4898 vom 10. September 1976).
