„Thomas Binder Brauerei” // „Fabrica de bere Thomas Binder” ~ Sibiu/ Hermannstadt
Fabrica de bere Thomas Binder Brauerei se afla în localitatea Sadu // Zood. Thomas Binder din Cisnădie cumpărase împreună cu Peter Simonis în anul 1892 de la niște sași din Agnita o proprietate aflată la marginea vestică a satului Sadu, pe care se afla o fabrică de postav și o fabrică de spirt. După moartea cumnatului său Simonis, survenită în anul 1909, Thomas Binder a înființat în aceeași curte în jurul anului 1913 Fabrica de Bere Thomas Binder și Fii // Brauerei Thomas Binder und Söhne.
În al doilea deceniu al sec al XX-lea Thomas Binder cumpără împreună cu proprietarii fabricii de bere Trei Stejari // Drei Eichen Brauerei fabrica de bere Habermann din Sibiu și o folosește la producerea malțului.
Fabrica de bere Thomas Binder a funcționat până în preajmă celui de-al doilea război mondial.
(sursa ilustrațiilor: arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt)
La link-ul accesat se pot citi următoarele informații interesante despre fabrica de bere Thomas Binder – LINK:
„Înainte ca pe locul în care a fiinţat până nu de mult fabrica de bere, în partea de jos a curţii a existat o fabrică de spirt, întemeiată de câţiva saşi din Cisnădie, în jurul anului 1740. În 1782 aceasta este cumpărată, împreună cu tot spaţiul din jur, de doctorul Ioan Piuariu-Molnar care a construit, ceva mai sus de locul pe care era plasată fabrica de spirt dar în aceeaşi curte, o clădire nouă, în care a instalat o torcătorie şi războaie de ţesut pentru postavuri din lână, cu toată împotrivirea breslelor săseşti din Cisnădie şi Sibiu. În acest context, se explică de ce de-abia în anul 1811 a reuşit să primească aprobarea definitivă pentru înfiinţarea manufacturii, de la împăratul Francisc I.
În 1815 însă, Piuariu-Molnar moare, iar unicul fiu, pe nume Iosif, ofiţer în armata austriacă, vinde proprietatea unor saşi. Potrivit unor însemnări de familie, aceasta ar fi fost cumpărată de Thomas Binder din Cisnădie, împreună cu un cumnat de-al său, Peter Simonis (1892), de la nişte saşi din Agnita; aceştia au menţinut atât funcţionarea fabricii de postav, cât şi a celei de spirt, până când, între anii 1912-1913, a fost construită în aceiaşi curte o fabrică de bere, cunoscută sub titulatura completă de Fabrica de Bere Thomas Binder şi Fii (Binder rămăsese unic proprietar al fabricilor de spirt şi postav, după mortea lui Simonis în anul 1909), fructificându-se astfel calitatea izvoarelor de apă aflate în proxima vecinătate…
După distrugerile suferite în timpul Primului Război Mondial (1916) a fost refăcută, iar proprietarul, Thomas Binder, a cumpărat în anul 1917 – în asociere cu proprietarii fabricii de bere sibiene Trei Stejari – fabrica de bere Habermann, care însă nu a fost folosită decât la producerea malţului (Fabrica de Bere Johann Habermann, prima care folosise în producţie maşini cu aburi, a funcţionat între anii 1862-1895; apoi, după o serie de reorganizări a intrat în proprietatea celor menţionaţi mai sus până în anul 1928, când Trei Stejari devine unic proprietar).
După prima conflagraţie mondială fabrica de postav este închisă, deşi în timpul războiului obţinuse importante beneficii datorită comenzilor de război; continuă să-şi desfăşoare activitatea fabricile de spirt şi de bere, până în preajma celui de-al doilea război mondial, când este închisă şi cea de spirt.”
În harta orașului din 1914 S.K.V. apar trei fabrici de bere în partea sudică a orașului Sibiu: fabrica de bere Habermann // Habermann Brauerei, fabrica de bere Hager // Hager´s Brauarei și fabrica de bere Trei Stejari // Drei Eichen Brauerei. Fabricile de bere erau alimentate cu apa curgătoare din Pârâul Trinkbach (Hager și Trei Stejari) și canalul inferior Schewis (Habermann). Denumirea Trinkbach provine de la faptul că pârâul a fost folosit ca sursă de apă potabilă: Trinkbach înseamnă pârâu cu apa de băut (potabilă).
