Alt-Hermannstadt // Sibiu // Nagyszeben,  Befestigungsanlagen // Centuri de fortificații,  Collagen // Colaje

„SIBIU ~ Centuri – Turnuri de apărare – Porți – Bastioane ~ secolul XII-XXI // HERMANNSTADT ~ Ringmauern – Wehrtürme – Tore – Basteien ~ XII.- XXI. Jahrhundert“

* Cronologia sistemelor de fortificații // Zeittafel der Verteidigungssysteme *

Centuri de fortificații

Conform săpăturilor arheologice efectuate în zona Piața Huet, prima centură de fortificații era realizată din lemn, înconjurată de valuri și șanțuri de pământ. Primele ziduri de piatră au fost construite din bolovani de rău. Aceste centurile zidite au fost supraînălțate și apoi dublate de arce de descărcare din cărămidă.

Prima incintă fortificată a fost ridicată la sfârșitul secolului al XII-lea în jurul unei biserici construită în stil romanic, de tip bazilical. În interiorul centurii (astăzi Piața Huet) se afla un cimitir, despre care Johann Böbel notează 1883: Huetplatz, früher Friedhof genannt // Piața Huet, în trecut numit Cimitir. Se presupune că Turnul Scărilor (existent și azi) și Turnul Preoților (de fapt: Turris Praetorii / Turnului Comitelui, demolat 1898) făceau parte din prima incintă de fortificații. În colțul nordic, lângă Podul Minciunilor, se afla (probabil) un al treilea turn. Arhitectul Otto Czekelius era de părere că în zona pasajului care leagă Piața Huet de Piața Mică (trecere boltită cunoscută azi sub denumirea Gaura Pantofarilor // Schusterloch) se afla încă un turn de apărare.
Centura a II-a a fost ridicată între 1224 și 1241 (s-ar putea să fi fost finalizată abia la sfârșitul secolului al XIII-lea) și înconjura spațiul cunoscut astăzi sub denumirea de Piața Mică și Piața Huet). Turnul Sfatului datează din această perioadă. Turnul Scării Aurarilor, cu pasaj de trecere spre Piața Aurarilor, a fost ridicat mai târziu, probabil la mijlocul secolului al XVI-lea împreună cu centura a III-a. Argumentele care susțin această teză se bazează pe faptul că turnurile sunt total diferite din punct de vedere al construcției / materialului folosit și a stilului arhitectural: Turnul Sfatului este construit din piatră în stil romanic, Turnul Scării Aurarilor în stil gotic și din cărămidă!
Centura a III-a a fost ridicată între 1357 și 1366 și apăra orașului de Sus. Din această perioadă s-au păstrat Turnul de poartă pe str. A. Odobescu și două turnuri pe str. Cetății; Turnul Archebuzierilor și Turnul Dulgherilor. Se presupune că Turnul Olarilor a fost construit pe zidul incintei a III-a un secol mai târziu, împreună cu fortificațiile centurii a IV-a.
Centura a IV-a a fost ridicată / finalizată 1457. Din acest an datează un decret al Consiliului Sibian privind repartizarea turnurilor de poartă în grija breslelor. Astfel știm că Poarta Cisnădiei a fost dată în grija breslei măcelarilor // Fleischhauer-Zunft, Poarta Turnului în grija breslei croitorilor // Schneider-Zunft, Poarta Ocnei în grija breslei cizmarilor // Schuster-Zunft și Poarta Elisabetha în grija breslei cojocarilor // Kürschner-Zunft.

Turnuri de apărare, turnuri de poartă și porți

Pictorul amator sibian Johann Böbel realizează 1887 o acuarelă în care ilustrează și descrie foarte detaliat zidul de fortificație al incintei a III-a aflat între bastionul Soldisch, cazarma de infanterie (Cazarmă 90) și clădirea teatrului pe str. Cătații.
Este vorba de ultima pagină – planșa 27 – din albumul „Porțile din Sibiu odinioară existente după natură desenate“ // „Die vormals bestandenen Stadttore von Hermannstadt nach der Natur gezeichnet“.
Din ilustrația nr. I, cu explicații olografe, aflăm următoarele informații interesante despre „Turnul Aurarilor // Goldschmiedeturm“: „În anul 1852 a fost demolat de italieni zidul interior al orașului împreună cu cele patru turnuri mici de pe Soldisch, de la Poarta Cisnădiei până la turnul cel mare/puternic (Turnul Aurarilor). Turnul Aurarilor, împreună cu porțiunea de zid a centurii și poarta de intrare în Soldisch (precum arată ilustrația Nro I) s-au păstrat … „. //Im Jahr 1852 wurde die innere Stadtmauer mit den vier kleinen Türmen am Soldisch, das ist vom Heltauerthor bis zu dem mächtigen Turm (Goldschmiedturm) von Italienern abgetragen, der Goldschmiedturm mit dem Theil Stadtmauerreste und der Thoreinfahrt in den Soldisch (wie die Abbildung Nro I zeigt) blieb erhalten…“ (textul original de la ilustrația nr. I.)
Din textul informativ de la ilustrația nr. II despre „Turnul Olarilor // Töpferturm“ reiese că acest turn se afla pe strada numită astăzi str. Cetății: „… tronsonul de zid al centurii de la clădirea teatrului până la cazarmă (precum descrie ilustrația N II)…“. //… der Theil Stadtmauer vom Theater Gebäude bis zur Kaserne (wie die Abbildung N II darstellt) …“ (textul original de la ilustrația nr. II.)

Albumul realizat de maistrul brutar sibian Johann Böbel „Porțile din Sibiu odinioară existențe după natură desenate“ // „Die vormals bestandenen Stadttore von Hermannstadt nach der Natur gezeichnet“ cuprinde 22 acuarele, 5 planuri și o hartă cu sistemele de fortificații existente sau deja demolate în anul 1887. (din acest album lipsesc planșele 1, 24 și 25)
Sursa „Albumul Böbel“ pagina web: http://oldies.cmuntean.ro/Bobel/home_ro.htm

Rondele de artilerie și bastioane în forma de pică

În cartea lui Gustav Seivert, Orașul Sibiu” // „Die Stadt Hermannstadt”, tipărită 1859 la editura Theobor Steinhaußen se poate citi la pagina 43 textul documentului (original) nr.746 păstrat în Arhiva Națiunii Săsesti.
Documentul întocmit în anul 1556 reglementează repartizarea bastioanelor în grija breslelor sibiene în cazul unui atac inamic. Următoarea transcriere/ traducere în limbă română păstrează pe cât posibil, topica frazelor, exprimarea și sintaxa limbii germane vechi.

„Decretul Consiliului sibian privind repartizarea bastioanelor în grija breslelor – 11 septembrie 1556.
Reglementare urbană privind atribuțiile fiecăruia în parte.

La bastionul de la Poarta Sag au fost aleși în funcție de căpitani dl Michel Herman și Simon Myles, și întreaga breaslă a croitorilor sa fie la dânșii.
La bastionul de la Poarta Burger au fost aleși căpitani Piter Heltener și Jörg Ryssener, și breasla pantofarilor să fie cu ei.
La bastionul de la Poarta Heltner au fost aleși căpitani dl Casper Guest și Kyren Tong și breasla măcelarilor să fie cu ei, dar și breasla șelarilor și cea a funarilor împreună cu maiștrii șelari și funari, care să le fie căpitani.
La bastionul de pe dealul Heydenberg au fost aleși căpitani Gasper Goltschmidt, Lassel Schmidt și Endres Weber să fie acolo împreună cu cele trei bresle.
La bastionul din fața portiței Dyrchen au fost aleși căpitani dl Greger Wall, Mathes Rapollt, împreună cu întreaga trupă fie acolo.
La bastionul zidit au fost aleși căpitani dl Zyrwes Wydner și tânărul Peter Haller, la dânșii sa fie si trupa dar și cei care nu aparțin breslelor, Turnătorii de cositor și olarii.
La poarta Elzebüter Thor au fost aleși maiștrii cojocari”.

Deci…
Bastionul“ de la Poarta TURNULUI // Sag-Thor se afla în grija breslei [Zeche] Croitorilor condusă de dl Michel Hermann și Simon Myles. [cuvântul german Zeche desemna inițial un grup de lucrători… aici înseamnă breaslă]
Bastionul“ de la Poarta OCNEI // Burger-Thor se afla în grija breslei Cizmarilor, condusă de Piter Heltener și Jörg Ryssener.
Bastionul“ de la Poarta CISNĂDIEI // Heltner-Thor se afla în grija breslei Măcelarilor, condusă de Casper Guest și Kyren Tong, dar și a breslei Șelarilor și breslei Funarilor, conduse de maiștrii breslelor respective.
Bastionul“ zona SOLDISCH / dealul Hydenberg // „Heydenberg“ se afla în grija a trei bresle conduse de trei căpitani: Gasper Goldschmidt, Lassel Schmidt și Endres Weber. (Ar fi posibil ca numele celor trei căpitani să conțină și denumirea breslelor respective: Goldschmidt = aurar, Schmidt = fierar, Weber = țesător).
Bastionul“ zona HALLER / Portița Leșurilor // „Dyrchen“ se afla în grija unui trup condus de dl Greger Wall și Mathes Rapollt. Interesant este faptul că un maistru Gregor (Georg) Waal apare în documentele timpului, fiind cel care a condus lucrările la bastionul Haller între 29 octombrie 1551 și 8 martie 1552. De remarcat este și faptul că bastionul era numit / localizat ca fiind cel „de lângă Portița Leșurilor” (Dyrchen = portiță) deoarece în anul 1556 bastionul nou construit încă nu era cunoscut sub denumirea de bastionul Haller.
Bastionul“ zidit / TURNUL GROS // Dicker Turm se afla în grija unui trup (breaslă) condus de dl Zyrwes Wydner și tânărul Peter Haller, dar și a Turnătorilor de cositor și Olarilor (care se pare că pe vremea aceea nu aparțineau de o breaslă anume). Ar fi posibil ca „tânărul“ Peter Haller să fi fost fiul primarului Petrus Haller, cel care a finanțat și organizat construcția bastionului care îi poartă numele!
Poarta ELISABETHA / GUȘTERIȚEI // „Elzebüter Thor“ se afla în grija breslei Cojocarilor condusă de maiștrii cojocari.

În anul emiterii decretului privind repartizarea bastioanelor în grija breslelor (1556) exista doar un singur bastion în Sibiu – Bastionul Haller!
Din cronica lui Emil Sigerus știm că în anul 1552 s-au început lucrările la bastioanele din fața porții Cisnădiei și porții Ocnei, dar cel din fața porții Cisnădiei a fost terminat abia 1572 (după alte surse 1577 sau chiar 1582) iar cel din fața porții Ocnei în 1604!!! Oricum, bastionul din fața porții Turnului a fost ridicat în anii 1568-1570, iar bastionul de pe Soldisch s-a construit între 1622 și 1627!
Deci, despre ce fel de construcții / fortificații (numite „Postay“) este vorba în acest document?
Cuvântul „Postay“ inseamnă bastion, dar acest cuvânt s-a folosit și pentru rondele (de artilerie). Înainte de a se construi bastioane în forma de pică, existau deja câteva rondele în zonele vulnerabile ale centurii a IV-a.
Aceste rondelele au fost parțial demolate sau/și integrate în bastioanele respective; de exemplu, cel de la Poarta Cisnădiei, Poarta Turnului și cel aflat în zona Soldisch. O rondelă de artilerie, ridicată pe latura sud-estică a centurii exterioare, a supraviețuit furiei demolărilor și există și astăzi – Turnul Gros // Dicker Turm. O rondelă mică, apărată de breasla Rotarilor, a fost demolată abia în anii 1870. Este vorba de Rondela Rotarilor // Wagner-Bastei, ridicată ~1555. Această rondelă, care se afla între str. Rotarilor și str. N. Teclu, purta în denumirea germana cuvântul „bastei“ (bastion)… cu toate că a fost o construcție de fortificație mică, tip rondelă! Se pare că în acest decret din anul 1556 este vorba de fortificații existente 1556 – rondele, dar și de fortificații deja terminate sau în construcție – bastioane.

Textul original în limbă germană (copiat mot a mot):

„Anordnung des hermannstädter rathes bezüglich der Besatzung der basteien der Stadt
11 September 1556.
Statt ordnung wie vnd wohin ein jedes teill sich halten soll.

In der Postay bei dem Sag thor, ist herr Michel herman vnd Simon Myles zu haub leuten und die ganzer Schneider zeche zu Inen erwelet worden.
In die Postay für dem burgerthor, ist piter heltener vnd Jörg Ryssener zu hauptleuten ervelt vnd die Schuster zeche soll bey Innen sein.
In die Postay bey dem heltner thor ist Herr Casper Guest vnd kyren tong zu haupleuten erwelet, und die Fleischer Zeche, vnd die Sadler, die seeler sollen bei Innen sein vnd die Sadler vnd seeler ire Zeche meyster sollen auch neben Innen hauptleute sein.
In die Postay bey heydenberg, ist Gasper goltschmidt, lassel Schmidt, Endres Weber erwelt, die sollen daselb hauptleute sein, samt iren dreyen Zechen.
In die Postay vor dem Dyrchen ist her Greger wall Mathes Rapollt zu hauptleuten erwelet, sammt Kopfleuten sollen sie allda sein.
In die gemauerte postay ist herr Zyrwes Wydner vnd der junge peter haller zu hauptleuten erwelet, bey denen sollen auch die Kopfleute sein vnd die ausserhalb der Zechen sein, die Kannengysse vnd töpper.
Bey Elzebüter thor sollen dy Kyrschner Meyster sein.”

Aus dem original (Papier) im sächs. Nationsarchiv Nr. 746 G. Seivert, die Stadt Hermannstadt 43.

~ o ~

Harta orașului Sibiu cu sistemele de fortificații din secolul al XVII-lea – „Cibinium alias Hermons. o Hermestat Capitale Della Transilvania.resa all-Esercito Imperiale l-anno.1687“ – Giovanni Giacomo Rossi.

Sistemele de fortificații – ziduri, turnuri, porți, rondele, bastioane – au suferit de-a lungul secolelor o serie de schimbări și modernizări constructiv/funcționale (voite sau mai puțin voite). Aceste schimbări deveniseră necesare în urma perfecționării armelor de foc / artileriei, perfecționare care a dus la întărirea și ridicarea zidurilor și turnurilor existente dar și la apariția unor sisteme noi de fortificații, mai eficiente și puternice – rondele și bastioane. În comparație cu turnurile de apărare existente, fortificațiile noi puteau fi înzestrate cu tunuri, arme de calibru mare. Fortificațiile au fost întărite sau reclădite mai ales în urma distrugerii parțiale sau totale provocate de un asediu sau o invazie, cum a fost cea mongolă din anii 1241/42, sau turcească din perioada 1432 și 1438, dar și de un inamic mult mai „profan“, forța naturii – prin cutremur, fulger sau foc.
Dar cel mai mare dușman al cetății a fost însăși „omul cetății“, care și-a mutilat propria cetate în numele progresului și al modernizarii… distrugându-și astfel propriul habitat și propria istorie.
Dacă Sibiul și-ar fi păstrat (doar o parte din) arhitectura medievală specifică orașelor transilvănene ar fi putut concura astăzi cu orice alt oraș medieval renumit din Europa. Orașul Dinkelsbühl din Germania, înzestrat cu un zid de fortificație intact, cu turnuri și porți medievale este cel mai bun exemplu!

Cronologia fortificațiilor sibiene ~ secolul XII-XXI“
a fost realizată cu ajutorul materialului din arhiva personală. Diagrama a fost concepută pe baza datărilor adunate/preluate din următoarele surse:
„Topografia monumentelor din Transilvania / Municipiul Sibiu 5.1.1“ // „Denkmaltopographie Siebenbürgen / Stadt Hermannstadt“ 1999 – Alexandru Avram și Ioan Bucur / Christopf Machat.
„Cronica orașului Sibiu“ // „Chronik der Stadt Hermannstadt“ 1930; ~ „Despre Sibiul vechi“ // „Vom alten Hermannstadt“ vol. I 1922 / vol. II 1923 / vol. III 1928; ~ „Despre oameni bătrâni și vremuri trecute“ // „Von alten Leuten und alten Zeiten“ 1937 – cărți scrise de Emil Sigerus.
„Harta orașului Sibiu 1882“ // „Stadtplan von Hermannstadt 1882“ – hartă cu texte olografe desenată de Johann Böbel.
„Porțile din Sibiu odinioară existente după natură desenate“ 1887 // „Die vormals bestandenen Stadttore von Hermannstadt nach der Natur gezeichnet“ – album realizat de Johann Böbel.
„In jurul Pieței Mari I-XXI“ // „Rund um den Großen Ring I-XXI“ – serie de articole scrise de arhitectul sibian Otto Czekelius, apărute în ziarul Neuer Weg 1976 (4 august 1976-10 septembrie 1976).
„Ghidul turistic dedicat orașului Sibiu și împrejurimii“ 1896 // „Führer durch Hermannstadt und dessen Umgebung“ – ghidul editat de „Asociatia Carpatină Ardeleană a Turistilor“ / Secțiunea Sibiu // „Siebenbürgischer Karpatenverein“ S.K.V. / Sektion Hermannstadt“.
„Hermannstadt, Porträt einer Stadt in Siebenbürgen“ 2000 – Hermann și Alida Fabini
Pagina web: http://patrimoniu.sibiu.ro
(sursa ilustrațiilor: arhiva grupului facebook Alt-Hermannstadt)

Diagrama ~ Cronologia sistemelor de fortificații sibiene ~ vizualizează informațiile existente, cunoscute de mine la această dată, și necesită actualizări și rectificări…

Eine Antwort schreiben

Deine E-Mail-Adresse wird nicht veröffentlicht. Erforderliche Felder sind mit * markiert