„Promenada de Jos și Promenada de Sus // Untere promenade und Obere Promenade” (II)
Promenada de Jos // Untere Promenade și Promenada de Sus // Obere Promenade – colaj realizat cu ajutorul informațiilor din bibliografia lui Emil Sigerus ți textelor olografe din harta și albumul lui Johann Böbel.
Promenada de Jos se afla între Cazarmă şi Poarta Leşurilor în zona B-dul Corneliu Coposu. În planurile orașului Sibiu apare doar sub denumirea de Promenada // Promenade. De-a lungul timpului a purtat diferite denumiri: Promenada (1943) / Promenada Invalizilor (1947) / B-dul 23 August (1949) / B-dul Spitalelor (1990), astăzi B-dul Corneliu Coposu (1996). Prelungirea Promenadei, de la Poarta Leșurilor până la str. Sării // Salzgasse, astăzi str. Constituției, se numea str. Cetății // Basteigasse / Promenada Invalizilor, astăzi B-dul Corneliu Coposu.
Promenada de Sus se afla între str. Berăriei şi str. Independenţei pe dâmbul de pământ, astăzi parcul Corneliu Coposu.
Promenada aflată între Turnul Dulgherilor și Cazarma de Infanterie, în spațiul numit Zwinger, între zidul centurii a III-a și zidul exterior se numea Promenada Mică, astăzi Parcul Cetății.
De la cronicarul Emil Sigerus aflăm următoarele:
În ultimul deceniu al sec.18 Magistratul Sibian hotărește crearea unui spaţiu de agrement în sudul oraşului, cu grădină şi promenadă după modelul grădinilor Vieneze Prater, Volksgarten, „Paradeisgartel”, cu alei umbrite de pomi și chioşcuri cu răcoritoare pentru „Publikul” orașului. Primele lucrări de nivelare a terenului între Cazarmă şi Poarta Leşurilor au început deja 1791 şi au fost continuate cu ajutorul armatei. În 1818 au fost amenajate scările de lângă Turnul Gros.
În acelaşi an a fost ridicat, din ordinul baronului Kienmyer, la capătul Promenadei superioare un mic templu numit „Concordia“. Mai târziu templul va primi numele „Latzel” după medicul Dr. Josef Latzel.
În anul 1829 au fost inaugurate monumentul cu bustul împăratului Francisc I. şi piatra comemorativă în memoria colonelului Vecsey.
În iunie 1856 este amenajată Şcoala orăşenească de pomi lângă Poarta Leşurilor. În anul 1827 renumitul cofetar elveţian R.D. Gaudenz construiește o cofetărie mică, așa-zisă „Refraichadă“, pe Promenada inferioară, lângă cazarmă. Clădirea era vopsită în roşu iar în grădina se aflau postamente cu vaze de piatră. După 15 ani clădirea a intrat în posesia oraşului iar dupa 1852 a fost transformată în crâşmă. La 1 iulie 1852 Gaudenz deschide pe promenada superioară noul „Pavilion elveţian”. La capătul de sud al promenadei superioare se afla „Chioşcul de muzică“, o construcţie cu acoperiş proeminent sprijinit de stâlpi de lemn.
(fotografii din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt)
LINK spre „Promenada Inferioară și Promenada Superioară // Untere und Obere Promenade” (I)
LINK spre „Obere Promenade“ // „Promenada Superioară”
