„Poarta și bastionul Cisnădiei // Heltauer (Heltner) Tor und Heltauer Bastei“ (II)
Călugărul cu mantia roșie ~ statuia misterioasă deasupra Porții Heltner, pe partea dreapta, la ieșire // Der Mönch mit dem rothen Mantel ~ die geheimisvolle Statue über dem Heltner Thore, rechts bey dem Ausgang.
În cartea lui Emil Sigerus „Despre vechiul Sibiu“ // „Vom alten Hermannstadt” este menționat un articol apărut 1784 în ziarul „Siebenbürger Zeitung“ dedicat istoriei orașului Sibiu. În acest articol este descrisă o statuie misterioasă, care se afla în fața Porții Cisnădiei, și anume „deasupra Porții Heltner, pe partea dreapta, la ieșire“.
În acest colaj am marcat locul, unde s-a aflat (după părerea mea) statuia misteriosului Călugăr cu mantia roșie: „deasupra Porții Heltner, pe partea dreapta, la ieșire“ // „über dem Heltner Thore, rechts bey dem Ausgang“!
Statuia de piatră era vopsită (pictată) și era fixată pe o coloană (de piatră). Pe soclul coloanei exista o inscripție cu numere romane scris cu litere minuscule (Mönchsschrift) și anume anul 1470. După demolarea Turnului de Poartă, statuia a fost depozitată în clădirea Gimnaziului Evanghelic (Liceul Brukenthal)… de unde a fost transferată / donată în 1908 Muzeului Brukenthal. Dacă nu a dispărut, se află și astăzi undeva în depozitul muzeului. Din păcate sculptura nu mai era întreagă în anul 1908, lipseau deja brațele și capul statuii.
Nu se știe exact pe cine sau ce reprezenta statuia din fața Porții Cisnădiei. Nici vestimentația persoanei, nici tunsoarea sau forma bărbii și nici culorile folosite (coloritul) pentru pictarea statuii nu dezvăluiau privitorului pe cine reprezenta statuia: un călugăr (Mönch), un cleric (Geistlicher), un Sfânt protector al orașului (Schutzpatron) sau pur și simplu pe misteriosul „Hermann“ – potrivit tradiție întemeitorul orașului, care îi poartă numele?
Dacă comparăm Poarta Cisnădiei din pictura lui Böbel, cu aceeași poartă desenată de un artist necunoscut în anul în care a fost demolat zidul centurii între poartă și cazarmă, se poate observa că în pictură lui Böbel lipsește dispozitivul pentru grilajul rabatabil / hersă cât și foișorul cu acoperiș din lemn deasupra coloanei situată pe partea dreaptă a trecerii pietonale! Fie că Böbel le-a uitat, omis, sau că nu le-a preluat din schița originală în pictura lui, realizată în anul 1851 (deci, dupa mai mult de un deceniu de la demolarea porții!). Pentru mine, desenul artistului necunoscut pare mai aproape de realitate, deoarece se știe că turnurile aflate între bastionul Soldisch și cel de la Poarta Cisnădiei nu au fost demolate împreună cu zidurile aferente!… ar fi o explicație pentru anul demolării porții la Böbel (1835/36) care diferă de cel din alte surse (1838/39).
(sursa ilustrațiilor: arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt)
