„Großer Ring // Piața Mare // Nagy tér“ ~ anii 1869/1876
Turnul Bisericii catolice și clădirile aflate pe latura sudică a Pieței Mari, fotografiate din turnul Bisericii Evanghelice. Se pare că fotografia a fost realizată între 1869 și 1876, adică după înlăturarea celor două tunuri din fața clădirii de la nr. 7 (Casa Generalului) în anul 1869… și (sigur) înainte de demolarea Vechiului Han în anul 1876. În spatele clădirilor din Piața Mare se distinge Turnul Lăcătușilor– și Turnătorilor de cositor (Schlosserturm– und Zinngießerturm) numit și Turnul lui Herbert (Herberth’sche Thurm) demolat 1877, Vechiul Han (Gast und Billardhaus) demolat 1876, Teatrul de pe Turnul Gros (Dicker Turm) și Turnul Dulgherilor (Zimmermannsturm) de pe str. Cetății (Harteneckgasse).
Großer Ring // Piața Mare // Nagy tér ~ anii 1869?-1876
În clădirea din Piața Mare nr. 7 se afla între anii 1784-1887 sediul Comandantul general al trupelor austriece din Transilvania. De acolo se trage și numele trecerii boltite din Piața Mare spre actuala Piață Friedrich Schiller: Gaura Generalului // Generalloch. [Despre istoria acestei clădirii se pot citi informații interesante pe situl patrimoniu.sibiu.ro]
Clădirea din Piața Mare nr. 8, cunoscuta sub denumirea de Casa Hecht a fost cumpărată de Georg Hecht (Csukás) în anul 1472 și a rămas în posesia familiei Hecht peste un secol. Georg Hecht a fost primar, judecător și funcționar public (Kammergraf) la Sibiu [Kammergraf = funcționar public, în special în industria minieră / rei metallica supremus curator, præfectus fodinarum]
Georg Hecht a fost de trei ori primar al orașului Sibiu, din 1491-1493, din 1494-1498…
În ziua sfântului Gheorghe (Georgstag) a anului 1493 Georg Hecht a fost decorat pentru meritele sale militare de regele Ladislau al II-lea cu titlul onorific de Miles auratus (Cavaler al Pintenului de Aur), o decorație excepțională. Blazonul familiei Hecht arată o stiucă deasupra trei trandafiri! (Hecht înseamnă știucă)
Johann Hecht (fiul lui Georg Hecht) a înființat în anul 1525 prima școală evanghelică la Sibiu.
Altă personalitate din familia Hecht (un nepot al lui Georg Hecht) a trăit între 1514-1580 la Sibiu unde a fost ales în funcția de Villic // Stadthann (1556), Judecător de scaun / solgăbirău // Stuhlrichter (1571-1576) și Primar (1576-1578).
Se presupune că Georg Hecht a murit în Moldova la curtea domnitorului Ștefan cel Mare în anul 1496, unde se afla între 20 februarie și 11 aprilie, deoarece Hecht apare la sfârșitul acestei perioade într-un document ca decedat „condam Georgium Hecht”.
Sursă informației: articolul istoricului sibian dr Konrad Gündisch publicat pe situl kulturportal-west-ost.eu. Articol se poate cîți la link-ul accesat: LINK
Casa din Piața Mare nr. 8 a fost cumpatrata de Universitatea Săsească în anul 1821, devenind sediul administrativ al teritoriului autonom săsesc. [Pe la anul 1595 casa trece în posesia primarului Johann Waida şi rămâne pe mâinile familiei Waida până în anul 1821. În acest an “Universitatea Săsească” o dobăndeşte cu preţul de 20000 ft. Adaptarea casei pentru noile scopuri ca sediul administrativ al teritoriului autonom săsesc, denumită “Universitatea Săsească“, a fost proiectată de inginerul Districtival Andreas Adam. Parterul şi etajul 2 au fost rezervate pentru birourile administraţiei, iar în etajul 1 s-a instalat locuinţa de serviciu a comitetului săsesc. – patrimomiu.sibiu.ro]
În fotografia acestei poștări se disting patru brazi mici în fața clădirii de la nr. 8. Brazii plantați erau decorații simbolice – însemne de onoare // Ehrenzeichen și semnalau importanța acestei clădiri, în care se afla sediul Națiunii Săsești și locuința Comesului sibian.
În Sibiul medieval exista tradiția de a poziționa în fața unei clădiri, în care se afla o instituție importantă sau domiciliul celor mai înalți oficiali ai orașului: primarul, judecătorul de scaun și directorul poliției (la Böbel numit și Stadthann), așa-numite însemne de onoare – decorații simbolice // Ehrenzeichen! Aceste obiecte decorative, un dulap/castăn/scrin (în germană Schrank) din lemn și 3 sau 4 brazi, semnalau importanța social/politică a clădirii respective. Dulapul era confecționat din lemn masiv de stejar împodobit cu anul și stema orașului, decorațiune de intarsie din aramă. Brazii erau plantați doar în fața clădirilor în care locuia Comesul (indicat prin patru brazi) sau primarul orașului (arătat prin trei brazi). De la Johann Böbel aflăm că în anul 1883 nu mai existau asemenea decorații în Sibiu, cu excepția brazilor din fața clădirii din Piața Mare nr.8. [„Von den aus alter Zeit herstammenden Ehrenzeichen, des Comes und der höchstgestellten Beamten der Stadt, dem Bürgermeister, Stuhl Richter und Polizei Direktor (früher auch Stadt Hann genannt), bestehd das einzige, noch îm Jahre 1883 vor dem Național Haus (Comes Wohnung)“ – Johann Böbel 1883]
La adresa Piața Mare nr. 9 se afla atelierul fotografului Theodor Glatz [primul atelier fotografic din Sibiu și din Transilvania, mutat aici în 1870. – patrimoniu.sibiu.ro]
Clădirea din Piața Mare nr. 10, numită Casa Haller, este una din cele mai importante case de locuit din Sibiul medieval. (fotografie din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt)
