* Hermannstadt von der Nependorfer-Strasse *

În această fotografie rară apare Turnul Croitorilor de la Poarta Sag / Turnului, demolat 1858 – fotografiat de Theodor Glatz dinspre str. Turnișorului / Podului (Neppendorfer Straße / Brücken Gasse) / astăzi str. Reconstrucției, la intersecția cu str. T. Vladimirescu (Kapp Gasse) și str. Câmpului (Feld Gasse). În fața turnului Croitorilor se vede o clădire relativ mare, posibil casa accizei vinului (Weinaccisehaus), aflată în interiorul bastionului demolat 1852.

Fotografia a fost realizată în perioada 1853-1858 [1853/ an în care a fost introdus telegraful, vezi stâlpii de telegraf din partea stângă a fotografiei și 1858/ an în care a fost demolat turnul de la poarta Sag / Turnului] de renumitul fotograf sibian Theodor Glatz. Se presupune că reproducerea a fost prelucrată / retușată și extrem suprapictată de János Agotha, posibil chiar de Johann Böbel!
Reproducerea pe hârtie sărată (Salzpapierabzug), format 249×163 mm, intitulată „Hermannstadt von der Nependorfer-Strasse“ se află în colecția Konrad Klein.

0

Vedere panoramică a Sibiului dinspre vest-nord-vest – Poziția fotografului: intersecția str. Cărămidăriei – str. Varului, dincolo de calea ferată.

În centrul fotografiei se vede Biserica dintre Brazi (cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel) situată în strada Reconstrucției nr.17.

0

Această reproducerea fotografică în care apare orașului Sibiu privit dinspre vest-nord-vest a fost realizată în atelierul fotografei Camilla (Kamilla) Asbóth (1838-1908) în anii 1880 după un clișeu pe sticlă din anii 1860. Clișeul folosit de Camilla Asbóth provenea din arhiva unchiului acesteia, renumitului fotograf sibian Theodor Glatz, de la care Asbóth moștenise atelierul. Negativul reproducerii a fost extrem retușat, suprapictat de Glatz prin pozitionarea unei femei în port popular, pesemne o tărancă din Turnișor, pe un drum într-un peisaj imaginar! Cealaltă reproducere a fost realizată după clișeul original. Atelierul fotografic se afla în Piața Mare nr. 16.

Poziția fotografului: aproximativ zona strada Paris.

Fotografie din colecția personală.

0

Vedere generală – Totalansicht – Látkép – Carte poștală cu vederea panoramică a Sibiului dinspre nord-vest (fotografie aeriana).

Poziția „imaginară“ a fotografului: intersecția str. Traian Demetrescu – str. Câmpului

0

Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord-vest – Poziția fotografului: strada Tractorului (în prelungirea străzii Câmpului) între Lacul lui Binder și calea ferată.

Există mai multe variante (reproduceri fotografice) realizate după același negativ. Una din aceste variante a fost prelucrată și retușată intensiv. În această variantă retușată fotograful artist a sterș persoane și a pictat, adăugat tufișuri (acoperind un gard și o clădire), un plop dar și turnul Bisericii Catolice din Piața Mare. Din perspectiva respectivă turla Bisericii Catolice nu este vizibilă, aflându-se în spatele Bisericii Evanghelice (vezi fotografia originală, neretușată).

Două reproduceri fotografice după același clișeu original realizat de fotograful sibian Emil Fischer în jurul anului 1930, vezi detalii identice în ambele fotografii. Stânga: după negativ neretușat / dreapta: după negativ retușat.
Varianta retușată apare pe o carte poștală inscripționată cu textul: Sibiu. 1942. Cod: 1. Foto orig. Fischer. Sibiu.

A treia ilustrație arată veduta orașului Sibiu fotografiată la sfârșitul anilor 1930. Această fotografie apare pe o carte poștală circulată în luna noiembrie 1939.

Colaj realizat cu ajutorul ilustrațiilor din arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt.

0

Fotografia panoramică a Sibiului dinspre nord-vest a fost ralizată de Emil Fischer (1873-1965) la începutul sec. al XX-lea. Poziția fotografului: strada Lutului, între Lacul lui Binder și calea ferată.

Există o Carte Poștală cu același motiv, apărută la editura lui Georg Meyer din Sibiu, realizată după o fotografie a lui Wilhelm Auerlich (1853-1917). Auerlich a fotografiat panorama Sibiului din aproape același loc (doar câțiva pași mai la dreapta) din care Emil Fischer a surprins silueta orașului!

„Vedere panoramică a Sibiului” Emil Fischer – Fotografie din colecția personală

„Vedere panoramică a Sibiului” Wilhelm Auerlich – Fotografie prelucrată/retușată de mine 2015 pentru Georg Schoenpflug von Gambsenberg. Text: „Verlag von Georg Meyer, Buchhandlung, Hermannstadt Ungarn – Fotografie von W. Auerlich Hermannstadt”

0

Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord a fost realizată în ultimul deceniu al sec al XIX-lea. Poziția fotografului: strada Gladiolelor, turnul Bisericii Sfânta Elisabeta.
În partea stângă a fotografiei se vede fosta grădină din fața Orfelinatului catolic. În partea dreaptă, lângă strada care duce spre râul Cibin, se afla o clădire publică (vezi reclama/firmă deasupra ușii). Posibil să fi fost o stație de vamă, sau acea cârciumă/han construită 1735 în fața Porții Ocnei, în zona vechiului Retranchement, de comunitatea orașului (vezi Emil Sigerus / Cronica orașului Sibiu: „1735 Die Stadt lässt ein Wirtshaus im „großen Tranchement“ vor dem Burgertor erbauen.”)

Sigur este că 1875 se afla în clădirea respectivă Biroul administrației publice a pieței de animale, cum se poate citi în cartea de adrese din anul respectiv: Ross-Platz (Târgul Cailor) Nr. 3 – Stadt-Publikum / Viehmarktamtskanzlei.
Târgul Cailor se afla între râul Cibin și clădirea Biroului administrației publice a pieței de animale. După demolarea clădirii s-a construit pe locul respectiv clădirea fostului cinematograf „7 Noiembrie“. (sursa foto: Grupul de Facebook Alt-Hermannstadt)

0

Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord // Hermannstadt von Norden gesehen – Poziția artistului: la ieșire din Sibiu spre Slimnic lângă podul peste Rosbach // Reissbach, în zona; str. Mărului.
Pictura redă asediul cetații de către armata revoluţionară maghiară dinspre Slimnic, condusă de generalul polonez Joseph Bem din data de 11 martie 1849.

(sursa ilustrații: „Alt-Hermannstadt“)

0

Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord // Hermannstadt von Norden gesehen – Poziția fotografului: intersecția str. Rusciorului – str. Doctor Dumitru Bagdazar.
Au fost în circulație și cărți poștale realizate după un negativ prelucrat, în care cei trei stâlpi de lemn din prim plan au fost șterși, retușați.

(sursa foto: „Alt-Hermannstadt“)

0

Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord-nord-est
Poziția fotografului: zona Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda“ – lângă podul de cale ferată.

Cu ajutorul clișeului original din anii 1890 s-au realizat o serie de reproduceri fotografice pentru cărți poștale tipărite în ultimul deceniu al se. XIX/lea. Această imagine fotografică, acest „motiv“ cu podul de cale ferată, cele două semnale de intrare cu disc (semnale Banovici) în fața siluetei orașului era foarte populară.

Negativul alb/negru s-a folosit și pentru realizarea unor serii noi de cărți poștale colorate, editate în primele decenii al sec. XX – după ridicarea Catedralei Ortodoxe 1904 – fapt care a dus la apariția unei variante în care cele două turnuri ale catedralei au fost adăugate (pictate în negativul folosit) cu toate că din poziția fotografului turnurile (chiar de ar fi existat) nu ar fi fost vizibile deoarece s-ar fi aflat în spatele Bisericii Evanghelice.

0

Silueta orașului Sibiul văzut dinspre nord-nord-est a fost fotografiată din apropierea podului de cale ferată peste râul Cibin, astazi zona strada Viitorului.

Terenul pe care se află persoana din fotografie făcea parte din grădina Baronului Brukenthal. În spatele copacilor se văd clădirile de pe str. Abatorului.

Colajul al doilea arată poziția fotografului. Fotografia din partea superioară, în care se vede podul de cale ferată, a fost realizată din zona Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda“. (sursa foto: „Alt-Hermannstadt“)

0

„Vedere panoramică a Sibiului dinspre est-nord-est“ / „Hermanstat op de Revier de Alauta in Transilvania” – Gravură Jacob Peeters (1637-1695) Anvers/Antwerpen. Vedere dinspre est-nord-est / vezi harta din 1647. Părerea mea este că autorul acestei gravuri nu a ilustrat un oraș oarecare, fictiv, imaginar, numit „Hermannstadt“ ci s-a inspirat din diferite izvoare înainte de a desena această vedută… de exemplu, o descriere a orașului dintr-un jurnal de călătorie, dar neapărat și (o hartă schițată de mână) ori o hartă a orasului Sibiu cum ar fi cea din anul 1647. Dacă comparăm suprafețele bine definite, create prin dungile care se văd în fața Porții Elisabeta // Elisabethtor ne dăm seama că aceste „suprafețe” si „dungi” pot fi lacuri, iazuri artificiale, delimitate de cărări/drumuri înguste… cum ar fi lacul Cojocarilor care întradevăr exista, extra muros, în zona respectivă! Aceste forme grafice apar în harta din 1647, dar și în cea din 1699… la fel ca și acea linie orizontală care se vede în partea dreaptă a gravurii în zona în care exista rondela Rotarilor // Wagnerbastei. Lângă rondela Rotarilor se afla Turnul/poartă Schoeß, turn pe sub care ieșeau firele de apă, care curgeau prin străzile orașului de Sus si de Jos. Aceste ape se vărsau în canalul Mühlkanal în zona rondelei Rotarilor, loc în care canalul cotea spre râul Cibin în care se vărsa!

0

„Vedere panoramică a Sibiului dinspre est“ – Pictură realizată de Theodor Glatz 1854. Poziția artistului: vechea stradă spre Gușterița, astăzi str. Garii, zona unde se va construi Gara Sibiu. În prim plan se vede o Maiereancă, în stânga imaginii grădinile gospodărite de maiereni. Sursa foto: Konrad Klein.

0

„Vedere panoramică a Sibiului dinspre est-nord-est“ – Fotografie realizata de Theodor Glatz. Pozitia fotografului: intersectia str. Ana Ipatescu – str. August Treboniu Laurian.
În această fotografie veche se văd turnul exterior, cel mare, de la Poarta Elisabeta, Biserica Ursulinelor și turnurile bisericilor din cetate. Lângă Poarta Elisabeta se vede Capela Crucii, demolată în timpul asediului din anul 1659 (G.Rakotzy) și reclădită în 1683. În interiorul bisericii se află „Sfânta Cruce“ realizată de Petrus Lantregen dintr-un singur bloc de piatră 1417.

(sursa foto: „Alt-Hermannstadt“)

0

Vedere panoramică a Sibiului dinspre sud – Prospect-1735(33) Friedrich Schwandtner+Johann Eltner. Poziția aproximativă a artistului: intersecția str. Ștefan cel Mare – str. Revoluției.
La 15 octombrie 1751 au fost inspectate fortificațiile orașului Sibiu. Din protocolul întocmit (este prima documentație sigură) reiese că la mijlocul sec al XVIII-lea centura cetății era întărită cu 39 de turnuri de apărare, din care cele mai importante au fost cele de la Poartă Cisnadiei, Turnului și Ocnei. Poarta Cisnădiei, vechea denumire „Heltner Thor“, a fost construită la mijlocul sec al XIV-lea și demolată în 1936 (1839). Bastionul din fața porții a fost ridicat între 1572-1577. În anul 1792 au fost dărâmate Poarta Exterioară și zidul sudic al bastionului. Pe locul respectiv s-a construit, între 1792-1807, o cazarmă de Infanterie, fosta Cazarma 90, demolată 1986.

În acest desen realizat de Haas 1733 apar toate turnurile de fortificație ale centurii a III-a (IV-a) între bastionul Cisnădiei și bastionul Haller dar și turnurile bisericilor intramuros. În partea stânga a imaginii se vede bastionul Cisnădiei, Poarta Cisnădiei cu poarta exterioară (marcate cu litera D) și în fundal Bastionul Soldisch. În fața turnului mare de la Poarta Cisnădiei (Turnul Măcelarilor // Fleischhackerturm apărat de breasla măcelarilor) se vede Turnul Tâmplarilor // Tischlerturm, demolat cu ocazia construirii cazărmii. Primul turn de pe strada Cetății // Harteneck Gasse, cel de lângă cazarmă, s-a numit Turnul Lăcătușilor // Schlosserturm, (vezi harta din 1751). După demolarea Turnului Tâmplarilor la sfârșitul sec. al XVIII-lea Turnul Lăcătușilor va apare în documentele vremii sub denumirea de Turnul Tâmplarilor.

Turnul aflat între Turnul Gros și Poarta Leșurilor (cunoscut și ca Turnul lui Herbert) apare în 1751 sub denumirea de Turnul turnătorilor de cositor // Zinngießerturm. După ~1800 apare ca Turnul Lăcătușilor și Turnătorilor de cositor. Foarte interesant este zona în care a fost amplasată Poarta Leșurilor și anume între Turnul Gros și Turnul Dulgherilor! Între Turnul Gros și bastionul Haller se poate distinge Turnul Funarilor/Frânghierilor de la Poarta Leșurilor // Leichentor cu clădirea paznicului. Lângă bastionul Haller putem distinge o căsuță mică (casa paznicului), poziționată de artist pe zidul centurii a III-a, sau între zidul centurii și zidul exterior! Acolo s-ar fi aflat după E. Sigerus și alți istorici Portița Leșurilor! (sursa ilustrațiilor: arhiva grupului de Facebook Alt-Hermannstadt)

0