• Alt-Hermannstadt Sibiu ~ Nagyszeben,  Collagen ~ Colaje,  Veduten ~ Vedute

    „Vedere panoramică a Sibiului dinspre vest-nord-vest // Hermannstadt von West-Nordwesten gesehen“

    * Hermannstadt von der Nependorfer-Strasse *

    În această fotografie rară apare Turnul Croitorilor de la Poarta Sag / Turnului, demolat 1858 – fotografiat de Theodor Glatz dinspre str. Turnișorului / Podului (Neppendorfer Straße / Brücken Gasse) / astăzi str. Reconstrucției, la intersecția cu str. T. Vladimirescu (Kapp Gasse) și str. Câmpului (Feld Gasse). În fața turnului Croitorilor se vede o clădire relativ mare, posibil casa accizei vinului (Weinaccisehaus), aflată în interiorul bastionului demolat 1852.

    Fotografia a fost realizată în perioada 1853-1858 [1853/ an în care a fost introdus telegraful, vezi stâlpii de telegraf din partea stângă a fotografiei și 1858/ an în care a fost demolat turnul de la poarta Sag / Turnului] de renumitul fotograf sibian Theodor Glatz. Se presupune că reproducerea a fost prelucrată / retușată și extrem suprapictată de János Agotha, posibil chiar de Johann Böbel!
    Reproducerea pe hârtie sărată (Salzpapierabzug), format 249×163 mm, intitulată „Hermannstadt von der Nependorfer-Strasse“ se află în colecția Konrad Klein.

  • Alt-Hermannstadt Sibiu ~ Nagyszeben,  Collagen ~ Colaje,  Veduten ~ Vedute

    „Vedere panoramică a Sibiului dinspre vest-nord-vest // Hermannstadt von West-Nordwesten gesehen“

    Vedere panoramică a Sibiului dinspre vest-nord-vestPoziția fotografului: intersecția str. Cărămidăriei – str. Varului, dincolo de calea ferată.

    În centrul fotografiei se vede Biserica dintre Brazi (cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel) situată în strada Reconstrucției nr.17.

  • Alt-Hermannstadt Sibiu ~ Nagyszeben,  Collagen ~ Colaje,  Veduten ~ Vedute

    „Vedere panoramică a Sibiului dinspre vest-nord-vest // Hermannstadt von West-Nordwesten gesehen“

    Fotografia panoramică a Sibiului dinspre vest-nord-vest a fost realizată în atelierul Camilla (Kamilla) Asbóth în anii 1880 după un clișeu pe sticlă, original Theodor Glatz din anii 1860. Țăranca din Turnișor și persoanele din fundal au fost pictate în clișeu negativ!

    Fotografa Kamilla Asboth sa născut 1838 la Budapesta și a decedat 1908 la Sibiu. Atelierul fotografic moștenit de la unchiul ei Theodor Glatz se afla în Piața Mare nr. 16.
    Poziția fotografului: strada Paris / sursa foto: „Alt-Hermannstadt“

    „Oamenii cetăţii – Fotografa Kamilla Asbóth (1838 – 1908)
    La moartea lui Theodor Gltaz în 1871, atelierul şi plăcile fotografice (clişeele negative de sticlă) rămîn moştenire nepoatei acestuia: Kamilla Asbóth.
    Fire întreprinzătoare şi perfect ancorată în realităţile şi trendurile vremii, Kamilla continuă munca de portretist şi etnograf începută de unchiul său. Kamilla Asbóth nu se sfieşte să folosească aceleaşi plăci şi să transforme / îmbunătăţească reproducerile fotografice colorîndu-le manual, creînd decoruri şi accentuînd în culoare trăsături şi caractere.
    O obişnuinţă în epoca era comercializarea fotografiilor, în set sau separat, cu bucata, în dimensiune „carte de vizită“ sau „cabinet“. La mare modă erau portretele în costum naţional, fotografiile etnografice, care se vindeau la mai toţi marii fotografi şi în librării. Fotografii cumpărau unii de la alţii plăcile, negativele, şi le foloseau apoi sub numele propriu.
    Pentru Kamilla Asbóth este la îndemînă: ea posedă deja atelier şi plăci create de Theodor Glatz, le înnoieşte prin schimbarea decorului sau prin plasarea personajului într-un décor pictat de mînă.
    Din 1875 până 1897 lucrează în propriul atelier foto „Atellier Camilla“.
    Participa la diferite expoziţii internaţionale. În 1881 şi 1890 la Budapesta obţine medalii de aur pentru fotografiile expuse!
    În 1897 Kamilla Asbóth vinde atelierul lui Emil Fischer (1873-1965)
    Artistă prolifică, Kamilla Asbóth a lăsat o colecţie impresionantă de portrete etnografice de o calitate excepţională şi are meritul de a se număra printre primele femei fotograf din Sibiu şi din ţară!“
    Adriana Moscicki

    (Text informativ preluat de pe pagina „Călătorie în timp Zeitreise Időutazás // Sibiu Hermannstadt Nagyszeben“)

  • Alt-Hermannstadt Sibiu ~ Nagyszeben,  Collagen ~ Colaje,  Veduten ~ Vedute

    „Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord-vest // Hermannstadt von Nordwesten gesehen“

    Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord-vest – Poziția fotografului: strada Tractorului (în prelungirea străzii Câmpului) între Lacul lui Binder și calea ferată.

    Există mai multe variante (reproduceri fotografice) realizate după același negativ. Una din aceste variante a fost prelucrată și retușată intensiv.

    În această variantă retușată fotograful artist a sterș persoane și a pictat, adăugat tufișuri (acoperind un gard și o clădire), un plop dar și turnul Bisericii Romano Catolice din Piața Mare. Din perspectiva respectivă turnul Bisericii Catolice nu este vizibil, aflându-se în spatele Bisericii Evanghelice (vezi fotografia originală, neretușată).

    Colaj realizat cu ajutorul a două reproduceri fotografice după același clișeu (vezi detalii identice în ambele fotografii). Fotografia din stânga: după negativ neretușat, fotografia din dreapta: după negativ retușat.

    Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord-vest, strada Tractorului (sursa fotografii: „Alt-Hermannstadt“)

  • Alt-Hermannstadt Sibiu ~ Nagyszeben,  Collagen ~ Colaje,  Veduten ~ Vedute

    „Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord-vest // Hermannstadt von Nordwesten gesehen“

    Fotografia panoramică a Sibiului dinspre nord-vest a fost ralizată de Emil Fischer (1873-1965) la începutul sec. al XX-lea. Poziția fotografului: strada Lutului, între Lacul lui Binder și calea ferată.

    Există o Carte Poștală cu același motiv, apărută la editura lui Georg Meyer din Sibiu, realizată după o fotografie a lui Wilhelm Auerlich (1853-1917). Auerlich a fotografiat panorama Sibiului din aproape același loc (doar câțiva pași mai la dreapta) din care Emil Fischer a surprins silueta orașului!

    Vedere panoramică a Sibiului” Emil Fischer Fotografie din colecția personală

    Vedere panoramică a Sibiului” Wilhelm Auerlich – Fotografie prelucrată/retușată de mine 2015 pentru Georg Schoenpflug von Gambsenberg. Text: „Verlag von Georg Meyer, Buchhandlung, Hermannstadt Ungarn – Fotografie von W. Auerlich Hermannstadt”

  • Alt-Hermannstadt Sibiu ~ Nagyszeben,  Collagen ~ Colaje,  Veduten ~ Vedute

    „Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord // Hermannstadt von Norden gesehen“

    Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord a fost realizată în ultimul deceniu al sec al XIX-lea. Poziția fotografului: strada Gladiolelor, turnul Bisericii Sfânta Elisabeta.
    În partea stângă a fotografiei se vede fosta grădină din fața Orfelinatului catolic. În partea dreaptă, lângă strada care duce spre râul Cibin, se afla o clădire publică (vezi reclama/firmă deasupra ușii). Posibil să fi fost o stație de vamă, sau acea cârciumă/han construită 1735 în fața Porții Ocnei, în zona vechiului Retranchement, de comunitatea orașului (vezi Emil Sigerus / Cronica orașului Sibiu: „1735 Die Stadt lässt ein Wirtshaus im „großen Tranchement“ vor dem Burgertor erbauen.”)

    Sigur este că 1875 se afla în clădirea respectivă Biroul administrației publice a pieței de animale, cum se poate citi în cartea de adrese din anul respectiv: Ross-Platz (Târgul Cailor) Nr. 3 – Stadt-Publikum / Viehmarktamtskanzlei.
    Târgul Cailor se afla între râul Cibin și clădirea Biroului administrației publice a pieței de animale. După demolarea clădirii s-a construit pe locul respectiv clădirea fostului cinematograf „7 Noiembrie“. (sursa foto: Grupul de Facebook Alt-Hermannstadt)

  • Alt-Hermannstadt Sibiu ~ Nagyszeben,  Collagen ~ Colaje,  Veduten ~ Vedute

    „Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord // Hermannstadt von Norden gesehen“

    Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord // Hermannstadt von Norden gesehen – Poziția artistului: la ieșire din Sibiu spre Slimnic lângă podul peste Rosbach // Reissbach, în zona; str. Mărului.
    Pictura redă asediul cetații de către armata revoluţionară maghiară dinspre Slimnic, condusă de generalul polonez Joseph Bem din data de 11 martie 1849.

    (sursa ilustrații: „Alt-Hermannstadt“)

  • Alt-Hermannstadt Sibiu ~ Nagyszeben,  Collagen ~ Colaje,  Veduten ~ Vedute

    „Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord // Hermannstadt von Norden gesehen“

    Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord // Hermannstadt von Norden gesehen Poziția fotografului: intersecția str. Rusciorului – str. Doctor Dumitru Bagdazar.
    Au fost în circulație și cărți poștale realizate după un negativ prelucrat, în care cei trei stâlpi de lemn din prim plan au fost șterși, retușați.

    (sursa foto: „Alt-Hermannstadt“)

  • Alt-Hermannstadt Sibiu ~ Nagyszeben,  Collagen ~ Colaje,  Veduten ~ Vedute

    „Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord-nord-est // Hermannstadt von Nord Nordosten gesehen“

    Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord-nord-est
    Poziția fotografului: zona Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda“ – lângă podul de cale ferată.

    Cu ajutorul clișeului original din anii 1890 s-au realizat o serie de reproduceri fotografice pentru cărți poștale tipărite în ultimul deceniu al se. XIX/lea. Această imagine fotografică, acest „motiv“ cu podul de cale ferată, cele două semnale de intrare cu disc (semnale Banovici) în fața siluetei orașului era foarte populară.

    Negativul alb/negru s-a folosit și pentru realizarea unor serii noi de cărți poștale colorate, editate în primele decenii al sec. XX – după ridicarea Catedralei Ortodoxe 1904 – fapt care a dus la apariția unei variante în care cele două turnuri ale catedralei au fost adăugate (pictate în negativul folosit) cu toate din poziția fotografului turnurile (chiar de ar fi existat) nu ar fi fost vizibile deoarece s-ar fi aflat în spatele Bisericii Evanghelice.

     

     

     

     

     

     

  • Alt-Hermannstadt Sibiu ~ Nagyszeben,  Collagen ~ Colaje,  Veduten ~ Vedute

    „Vedere panoramică a Sibiului dinspre nord-nord-est // Hermannstadt von Nord Nordosten gesehen“

    Silueta orașului Sibiul văzut dinspre nord-nord-est a fost fotografiată din apropierea podului de cale ferată peste râul Cibin, astazi zona strada Viitorului.

    Terenul pe care se află persoana din fotografie făcea parte din grădina Baronului Brukenthal. În spatele copacilor se văd clădirile de pe str. Abatorului.

    Colajul al doilea arată poziția fotografului. Fotografia din partea superioară, în care se vede podul de cale ferată, a fost realizată din zona Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda“. (sursa foto: „Alt-Hermannstadt“)

  • Alt-Hermannstadt Sibiu ~ Nagyszeben,  Collagen ~ Colaje,  Veduten ~ Vedute

    „Vedere panoramică a Sibiului dinspre est-nord-est // Hermannstadt von Ost-Nordosten gesehen“

    Vedere panoramică a Sibiului dinspre est-nord-est / „Hermanstat op de Revier de Alauta in Transilvania“ – Gravură Jacob Peeters (1637-1695) Anvers/Antwerpen. Vedere dinspre est-nord-est / vezi harta din 1647. Părerea mea este autorul acestei gravuri nu a ilustrat un oraș oarecare, fictiv, imaginar, numit „Hermannstadt“ ci s-a inspirat din diferite izvoare înainte de a desena această vedută… de exemplu, o descriere a orașului dintr-un jurnal de călătorie, dar neapărat și (o hartă schițată de mână) ori o hartă a orasului Sibiu cum ar fi cea din anul 1647. Dacă comparăm suprafețele bine definite, create prin dungile care se văd în fața Porții Elisabeta // Elisabethtor ne dăm seama aceste „suprafețe” si „dungi“ pot fi lacuri, iazuri artificiale, delimitate de cărări/drumuri înguste… cum ar fi lacul Cojocarilor care întradevăr exista, extra muros, în zona respectivă! Aceste forme grafice apar în harta din 1647, dar și în cea din 1699… la fel ca și acea linie orizontală care se vede în partea dreaptă a gravurii în zona în care exista rondela Rotarilor // Wagnerbastei. Lângă rondela Rotarilor se afla Turnul/poartă Schoeß, turn pe sub care ieșeau firele de apă, care curgeau prin străzile orașului de Sus si de Jos. Aceste ape se vărsau în canalul Mühlkanal în zona rondelei Rotarilor, loc în care canalul cotea spre râul Cibin în care se vărsa!

    „Veduta cu fantezie!
    În alte vremuri, călător dornic de o amintire prin locurile vizitate, scotea caietul şi peniţa, acuarele şi culori şi se punea pe treabă! Era lucru complicat „luarea“ unei fotografii şi nu la îndemîna oricui!
    Căpitani sau pasageri pe corăbii, cercetători prin lume, călători călare sau în diligenţe, au umplut jurnale cu povestiri şi desene ce ne încîntă azi ochii prin albume și muzee. Unul dintre cele mai minunate Jurnale de călătorii l-am văzut în Royal Museums Greenwich / London. Dar tot aici am zîmbit zărind un nume cunoscut: Jan Peeters, pictor flamand, cunoscut pentru scenele maritime, pentru mările agitate cu epave scufundate sau corăbii plutind liniştite. Peeters pictează scene din colţuri îndepărtate de lume: Arabia, Syria, Allepo, Jerusalem, Mecca, Grecia sau insule în Mediterana.
    A fost Jan Peeters un asemenea călător artist, ori şi-a folosit imaginaţia ascultînd poveştile altora?… lucru obişnuit pe vremuri! De ce ne interesează Peeters pe noi? Se pare că acest artist ne-a lăsat o frumoasă vedută a Cetăţii noastre. La o primă vedere pare fantezistă: clădiri înalte şi ţuguiate ce străpung aerul, turnuri groase pe care se odihnesc cupole, chiar şi o moară de vînt cu aripi mari deschise pe cer. La o privire mai atentă însă, realitatea Cetăţii ne uimeşte: văzut dinspre Răsărit, dincolo de gară, curge rîul Cibin (aici numit Olt „Alauta“ Alutus şi curge invers) posibil ca în memoria călătorului să fi rămas rîul mai mare, Olt, transpus aici în apropierea cetăţii. Biserica cea mare şi grasă ar putea fi foarte bine Biserica Ursulinelor iar cea înaltă biserica Evanghelică. Zidul de apărare în zig-zag, de la Poarta Elisabeta spre Ursuline și bastionul Haller, este conform realităţii.

    Poarta Elisabeta, un turn (extra muros), legat prin două ziduri de centura a IV-a de fortificație iar clădirea rotundă din dreapta- Rondela Rotarilor- greșit poziționată. Ce facem însă cu moara de vînt? Se ştie că în Sibiu, în acea zonă, au existat mai multe mori, dar artistul este flamad, în realitatea lui, o moară nu poate fi decît de vînt. Uneori imaginaţia este limitată de ideile preconcepute pe care le purtăm în noi și este greu de acceptat tot ce nu conformă imaginii noastre despre realitate! Cetatea noastră avea la sfîrşitul Evului Mediu peste 70 de turnuri şi 8 km de zid de fortificaţii. Era o cetate împunătoare, demnă de atenţia unui călător, artist străin! Iată deci o gravură cu Veduta oraşului Sibiu (ca.1690) din renumitul atelier al lui Jacob Peeters (1637-1695) din Anvers/Antwerpen. S-ar putea ca această gravură să fi fost făcută de Gaspar Bouttats (1640-1695) după un desen de Jan Peeters (1625-1677) fratele lui Jacob și al lui Bonaventura Peeters.
    „Hermanstat op de Revier de Alauta in Transilvania“, aici „op“ cu sensul deasupra rîului, adica oraș situat pe o ridicătură de teren, şi nu poate fi decît oraşul nostru iubit!“
    Adriana Moscicki
    (O descriere interesantă despre Veduta oraşului Sibiu preluată de pe pagina „Călătorie în timp Zeitreise Időutazás // Sibiu Hermannstadt Nagyszeben“)

  • Alt-Hermannstadt Sibiu ~ Nagyszeben,  Collagen ~ Colaje,  Veduten ~ Vedute

    „Vedere panoramică a Sibiului dinspre est // Hermannstadt von Osten gesehen“

    Vedere panoramică a Sibiului dinspre est – Pictură realizată de Theodor Glatz 1854. Poziția artistului: vechea stradă spre Gușterița, astăzi str. Garii, zona unde se va construi Gara Sibiu. În prim plan se vede o Maiereancă, în stânga imaginii grădinile gospodărite de maiereni.
    „Pe locul unde azi se află doar o mare de asfalt încinsă şi plictisitoare, erau pe vremuri parcelele de pamint lucrate de maiereni. Pe o parte a drumului erau parcele, pe cealaltă casele înşirate şi ivite ca ciuperci după ploaie, afară din cetate. Maierenii erau fermieri la orăşenii saşi, lucrau pămîntul în arendă, cultivau zarzavaturi şi poame, cu coşul le cărau mîndri în Cetate. Intrarea dinspre răsarit era pe vremea aceea prin Poarta Elisabeta, poartă cu turn şi trecere boltită păzit de breasla cojocarilor. De-ar mai sta în picioare, Poarta Elisabeta s-ar înălţa pe strada 9 Mai colț cu Blănarilor, turn înalt şi ţuguiat văzut din afara zidurilor şi turn mai dolofan şi mic spre Cetate.
    Pe Poarta Elisabeta, ca şi pe Poarta Ocnei si Turnului, intrau Maierenii cu rodul muncii lor, gospodari pe terenurile agricole din împrejurimile orasului.“ (O descriere interesantă despre Grădinile Maierenilor preluată de pe pagina „Călătorie în timp Zeitreise Időutazás // Sibiu Hermannstadt Nagyszeben“)

    (sursa foto: Konrad Klein via „Alt-Hermannstadt“)

  • Alt-Hermannstadt Sibiu ~ Nagyszeben,  Collagen ~ Colaje,  Veduten ~ Vedute

    „Vedere panoramică a Sibiului dinspre est-nord-est // Hermannstadt von Ost-Nordosten gesehen“

    „Vedere panoramică a Sibiului dinspre est-nord-est“ – Fotografie realizata de Theodor Glatz. Pozitia fotografului: intersectia str. Ana Ipatescu – str. August Treboniu Laurian.
    În această fotografie veche se văd turnul exterior, cel mare, de la Poarta Elisabeta, Biserica Ursulinelor și turnurile bisericilor din cetate. Lângă Poarta Elisabeta se vede Capela Crucii, demolată în timpul asediului din anul 1659 (G.Rakotzy) și reclădită în 1683. În interiorul bisericii se află Sfânta Cruce“ realizată de Petrus Lantregen dintr-un singur bloc de piatră 1417.

    (sursa foto: „Alt-Hermannstadt“)

     

  • Alt-Hermannstadt Sibiu ~ Nagyszeben,  Collagen ~ Colaje,  Veduten ~ Vedute

    „Vedere panoramică a Sibiului dinspre sud // Hermannstadt von Süden gesehen“

    Vedere panoramică a Sibiului dinspre sud Prospect-1733 Friedrich Schwandtner+Johann Eltner. Poziția artistului: intersecția str. Ștefan cel Mare – str. Revoluției.
    La 15 octombrie 1751 au fost inspectate fortificațiile orașului Sibiu. Din protocolul întocmit (este prima documentație sigură) reiese că la mijlocul sec al XVIII-lea centura cetății era întărită cu 39 de turnuri de apărare, din care cele mai importante au fost cele de la Poartă Cisnadiei, Turnului și Ocnei. Poarta Cisnădiei – vechea denumire „Heltner Thor“ – a fost construită la mijlocul sec al XIV-lea și a fost demolată în 1936 (1839). Bastionul din fața porții a fost ridicat între 1572-1577. În anul 1792 au fost dărâmate Poarta Exterioară și zidul sudic al bastionului. Pe locul respectiv s-a construit, între 1792-1807, o cazarmă de Infanterie, fosta Cazarma 90, demolată 1986.
    În acest desen se văd toate turnurile centurii a III-a între bastionul Cisnădiei și bastionul Haller dar și turnurile bisericilor din cetate. Deci, ceea ce se vede în partea stânga a imaginii (marcat cu litera „D“) este bastionul Cisnădiei cu Poarta Exterioară. În fața turnului mare, Turnul Măcelarilor // Fleischhackerturm (apărat de breasla măcelarilor) de la Poarta Cisnădiei se vede Turnul Tâmplarilor // Tischlerturm, demolat cu ocazia construirii cazărmii. Primul turn de pe strada Cetății // Harteneck Gasse, cel de lângă cazarmă, s-a numit Turnul Lăcătușilor // Schlosserturm, (vezi harta din 1751). După demolarea Turnului Tâmplarilor acest turn de pe Cetății (Turnul Lăcătușilor) va apare în documente sub denumirea de Turnul Tâmplarilor.

    Turnul aflat între Turnul Gros și Poarta Leșurilor (cunoscut și ca Turnul lui Herbert) apare în 1751 sub denumirea de Turnul turnătorilor de cositor // Zinngießerturm. După ~1800 apare ca Turnul Lăcătușilor și Turnătorilor de cositor. Foarte interesant este zona în care a fost amplasată Poarta Leșurilor și anume între Turnul Gros și Turnul Dulgherilor! Între Turnul Gros și bastionul Haller se poate distinge Turnul Funarilor/Frânghierilor de la Poarta Leșurilor // Leichentor cu clădirea paznicului. Lângă bastionul Haller putem distinge o căsuță mică, poziționată de artist pe zidul centurii a III-a, sau între zidul centurii și zidul exterior! Acolo s-ar fi aflat după E.Sigerus și alți istorici Portița Leșurilor!

    (sursa ilustrație: „Alt-Hermannstadt“)