2019-12-01
1 decembrie
Din fericire, cerul e fără pic de nori, deși rece, o frumoasă zi de Decembrie. Poate soarele e vinovat de mândria asta atât de afișată când parada militară trece pe sub arc și steag! Grătarele sunt pregătite. Pe strada mea e chiar și un steag (bravo, Luci!).
Am hrănit și azi câinii din câmp și peste noapte m-am gândit cu îngrijorare la toate animalele nimănui, zgribulite sub vânt și ploi. M-am gândit și la urșii hăituiți prin resturile de pădure, sărace, la cei loviți de bolizii de lux în goana lor nebună pe șoselele prăpădite, la caii bătuți, la măgării uitați prin câmp, la maldărele de gunoaie din fiecare poieniță, șanț, de pretutindeni, la copiii lăsăți prin orfelinate, la lagărele de exterminare numite „spitale“, „ospicii“, la fete și copii violați, răpiți, torturați, înfometați, la bătrânii lăsați în grija antenelor, la ruina unei agriculturi și economii -altă dată- înfloritoare, la zidurile care curg, la casele care făceau mândria burgului… Nu văd nici un motiv de mândrie. Nimeni nu a ales să se nască român. A fost o întâmplare. Dar, dacă tot ne-am născut aici, de ce n-am face rai din tot ce avem?
Aplaudăm pe alții care demonstreaza pentru codrii noștri… Ne afișăm mândria o singură dată în an, dar trăim alte 364 de zile distrugând, așteptând „să ni se dea“, „să ni se facă“!
Nu pot să închei fără a-l cita -din nou- pe Corneliu Coposu:
„Patriotismul este o dragoste discretă pentru țară, o disponibilitate de a-ți da oricând viața pentru ea și de a nu mărturisi acest sentiment. Găsesc că afișarea patriotismului este indecentă. Un om care simte dragostea pentru țară, un om care este decis, ca în interesul țării să-și sacrifice propria existență, nu are să se bată pe piept cu sentimentul acesta”.
La mulți ani și multă înțelepciune, Români!
Adriana Moscicki
