2017-10-13
de oriunde ai veni, călătorule,
pe spinarea dealului, veşnic te va privi cu întunecimea pădurii, cu tăcerea pietrei!
Valea Argintului şerpuieşte mai jos, printre ferigi şi ierburi grase, peste prunduri pietroase şi maluri fine, sub ochiul mijit al Broaştei, neclintit ca un oracol în cugetare. După curbura drumului, printre cireşi şi vişini, mereu te va amăgi apărând şi dispărând o clipă, pe sub nori, ori în prea plinul soarelui cu o sclipire, de-o clipă, pe sub ceţuri morocănoase şi schimbătoare, Cetatea veche şi singuratecă!
Adriana Moscicki
Cisnădioara // Michelsberg înainte de 1957
